REGICÍD, -Ă, regicizi, -de, adj., s. m. și f., s. n. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a asasinat un rege. 2. S. n. Faptul de a asasina un rege; asasinarea unui rege. – Din fr. régicide, lat. regicida.

REGICÍD, -Ă, regicizi, -de, adj., regiciduri, s. n. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care a asasinat un rege. 2. S. n. Faptul de a asasina un rege; asasinarea unui rege. – Din fr. régicide, lat. regicida.

REGICÍD², -Ă, regicizi, -de, adj. (Și substantivat) (Persoană) care a asasinat un rege.

regicíd¹ adj. m., s. m., pl. regicízi; adj. f., s. f. regicídă, pl. regicíde

!regicíd² s. n., pl. regicíde

regicíd adj. m., s. m., pl. regicízi; f. sg. regicídă, pl. regicíde

REGICÍD, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care a ucis un rege; asasin, ucigaș al unui rege. // s.n. Asasinarea unui rege. [< fr. régicide, cf. lat. rex – rege, caedere – a ucide].

REGICÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care a ucis un rege. II. s. n. asasinare a unui rege. (< fr. régicide, lat. regicida)

REGICÍD² ~dă (~zi, ~de) și substantival 1) (despre persoane) Care a asasinat un rege. 2) Care ține de asasinarea unui rege; referitor la asasinarea unui rege. Revoluție ~dă. /<fr. régicide

regicid m. ucigașul unui rege. ║ n. asasinarea unui rege.

*regicíd, -ă s. (mlat. regicida, după parricida, paricid, d. rex, regis, rege, și occidere, a ucide. V. infanti-cid). Ucigașu unuĭ suveran: regicidu Ravaillac. Adj. O mînă regicidă. Pl. Aceĭa care aŭ votat condamnarea luĭ Ludovic XVI: regiciziĭ aŭ fost exilațĭ de a doŭa Restaurațiune. S. n., pl. e. Regicidiŭ.