Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru regalitate

REGALIT├üTE, regalit─â╚Ťi, s. f. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care statul este condus de un rege; monarhie. ÔÇô Din lat. regalitas, -atis. Cf. fr. royaut├ę.
REGALIT├üTE, regalit─â╚Ťi, s. f. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care statul este condus de un rege; monarhie. ÔÇô Din lat. regalitas, -atis. Cf. fr. royaut├ę.
REGALIT├üTE, regalit─â╚Ťi, s. f. Form─â de guvern─âm├«nt ├«n care un stat este condus de un rege; monarhie. La 1830, se aprinde la Paris revolu╚Ťia burghez─â, care avea s─â izgoneasc─â pentru totdeauna din Fran╚Ťa regalitatea reac╚Ťionar─â. SADOVEANU, E. 199.
regalit├íte s. f., g.-d. art. regalitß║»╚Ťii; pl. regalitß║»╚Ťi
regalit├íte s. f., g.-d. art. regalit─â╚Ťii; pl. regalit─â╚Ťi
REGALITÁTE s. v. monarhie.
REGALIT├üTE s.f. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care statul este condus de un rege; monarhie. [< lat. regalitas, it. regalit├á, cf. fr. royaut├ę].
REGALIT├üTE s. f. 1. caracter regal3. 2. form─â de guvern─âm├ónt ├«n care statul este condus de un rege; monarhie. (< lat. regalitas, dup─â fr. royaut├ę)
REGALIT├üTE ~─â╚Ťi f. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care statul este condus de un rege; monarhie; regalism. /rege + suf. ~itate
regalitate f. demnitate de rege.
*regalit├íte (d. regal; fr. royaut├ę). Demnitatea de rege: a aspira la regalitate. Regi─ş: munificen╚Ťele regalit─â╚Ťi─ş.
REGALITATE s. (POLITIC─é) monarhie. (~ a fost abolit─â.)

Regalitate dex online | sinonim

Regalitate definitie

Intrare: regalitate
regalitate substantiv feminin