REFRIGERÁȚIE, refrigerații, s. f. Refrigerare. ♦ (Med.) Metodă care constă în răcirea unui membru, a unui segment de membru sau a unei porțiuni limitate de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al aparatelor refrigerente, în scop anestezic sau terapeutic. – Din fr. réfrigération.

REFRIGERÁȚIE, refrigerații, s. f. Refrigerare. ♦ (Med.) Metodă care constă în răcirea unui membru, a unui segment de membru sau a unei porțiuni limitate de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al aparatelor refrigerente, în scop anestezic sau terapeutic. – Din fr. réfrigération.

REFRIGERÁȚIE, refrigerații, s. f. Răcire la care transferul de căldură către agentul frigorific provoacă scăderea temperaturii sistemului răcit pînă sub o temperatură de referință, puțin superioară lui zero grade.

refrigeráție (re-fri-, -ți-e) s. f., art. refrigeráția (-ți-a), g.-d. art. refrigeráției; pl. refrigeráții, art. referigeráțiile (-ți-i-)

refrigeráție s. f. (sil. -fri, -ți-e), art. refrigeráția (sil. -ți-a), g.-d. art. refrigeráției; pl. refrigeráții, art. refrigeráțiile (sil. -ți-i-)

REFRIGERÁȚIE s. v. refrigerare.

REFRIGERÁȚIE s.f. Răcire; înghețare; refrigerare; scădere artificială a temperaturii cu ajutorul unei instalații frigorifice. ♦ (Med.) Metodă chirurgicală de răcire în scop anestezic sau terapeutic a unui membru ori a unei porțiuni de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al unui aparat refrigerent. [Gen. -iei, var. refrigerațiune s.f. / cf. fr. réfrigération, lat. refrigeratio].

REFRIGERÁȚIE s. f. 1. refrigerare. 2. metodă chirurgicală de răcire în scop anestezic sau terapeutic a unui membru, a unei porțiuni de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al unui aparat refrigerent. (< fr. réfrigération, lat. refrigeratio)

REFRIGERÁȚIE ~i f. med. Metodă de coborâre a temperaturii într-o regiune a organismului în scop anestezic sau terapeutic. [G.-D. refrigerației] /<fr. réfrigération

REFRIGERAȚIE s. refrigerare. (~ cărnii.)