Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 855138:

REFRACTÁR, -Ă, refractari, -e, adj. 1. (Despre materiale) Care rezistă la temperaturi înalte fără a-și schimba structura, compoziția și caracteristicile. ◊ Cărămidă refractară = cărămidă fabricată dintr-un material special, rezistentă la temperaturi înalte, folosită la căptușirea focarelor de. la cuptoarele industriale, de la cazanele de încălzire centrală, de la locomotive etc; 2. Fig. (Despre oameni, caractere etc.) Care refuză să se supună la ceva, care se împotrivește. – Din fr. réfractaire, lat. refractarius.

Refractare dex online | sinonim

Refractare definitie