Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

29 defini╚Ťii pentru reform─â

REFORM├ü, reformez, vb. I. 1. Tranz. A schimba (├«n bine); a ├«ndrepta, a ├«mbun─ât─â╚Ťi (o situa╚Ťie, o concep╚Ťie etc.). 2. Tranz. A scoate din folosin╚Ť─â unele bunuri uzate (inutilizabile). 3. Tranz. A declara o persoan─â inapt─â pentru serviciul militar ╚Öi a o scoate din eviden╚Ťele armatei. 4. Refl. (├Änv.) A se forma din nou, a se reface. ÔÇô Din fr. r├ęformer, lat. reformare.
REF├ôRM─é, reforme, s. f. 1. Transformare politic─â, economic─â, social─â, cu caracter limitat sau de structur─â pentru a realiza un progres. ÔŚŐ Reform─â monetar─â (sau b─âneasc─â) = reorganizare a sistemului monetar al unei ╚Ť─âri din cauza deprecierii puternice a monedei na╚Ťionale, ca urmare a perturb─ârilor din sistemul economic na╚Ťional. Reform─â financiar─â = reform─â prin care se aduc modific─âri importante sistemului de formare ╚Öi de cheltuire a veniturilor statului. 2. (Art.) Mi╚Öcare religioas─â de la ├«nceputul sec. XVI ├«n Germania, r─âsp├óndit─â ├«n cea mai mare parte a Europei, care a sus╚Ťinut principiul m├óntuirii prin credin╚Ť─â, secularizarea averilor clerului, simplificarea ierarhiei ╚Öi cultului catolic ╚Öi introducerea limbilor na╚Ťionale ├«n serviciile de. cult. 3. Scoaterea din uz a unui material, a unei unelte etc. ├«n urma degrad─ârii lor; (concr.) totalitatea materialelor, uneltelor, efectelor, armelor etc., socotite la un moment dat ca inutilizabile (prin degradare); p. ext. depozit ├«n care se p─âstreaz─â un asemenea material. 4. Scoaterea din cadrele armatei a unui militar (pentru motive de incapacitate fizic─â). ÔÇô Din fr. r├ęforme, germ. Reform.
REFORM├ü, reformez, vb. I. 1. Tranz. A schimba (├«n bine); a ├«nnoi, a primeni o stare de lucruri, o concep╚Ťie etc.; a face o reform─â (1). 2. Tranz. A scoate din uz o unealt─â, o ma╚Öin─â etc.; a da la reform─â (3) datorit─â degrad─ârii totale sau par╚Ťiale. 3. Tranz. A scoate o persoan─â din eviden╚Ťa sau din serviciul armatei (ca inapt din punct de vedere fizic). 4. Refl. (├Änv.) A se forma din nou, a se reface. ÔÇô Din fr. r├ęformer, lat. reformare.
REF├ôRM─é, reforme, s. f. 1. Transformare politic─â, economic─â, social─â, cultural─â, cu caracter limitat sau de structur─â, a unei st─âri de lucruri, pentru a ob╚Ťine o ameliorare sau un progres; schimbare ├«n s├ónul unei societ─â╚Ťi (care nu modific─â structura general─â a acelei societ─â╚Ťi). ÔŚŐ Reform─â monetar─â (sau b─âneasc─â) = opera╚Ťie financiar─â prin care se ├«nlocuie╚Öte moneda unei ╚Ť─âri cu o moned─â nou─â (ca urmare a perturb─ârilor din sistemul economic na╚Ťional), av├ónd un curs diferit fa╚Ť─â de prima. Reform─â financiar─â = reform─â prin care se aduc modific─âri importante sistemului de formare ╚Öi de cheltuire a veniturilor statului. 2. (Art.) Mi╚Öcare social-politic─â ╚Öi religioas─â cu caracter anticatolic ╚Öi antifeudal, ap─ârut─â ├«n Europa apusean─â ├«n sec. XV-XVI, care a sus╚Ťinut principiul m├óntuirii prin credin╚Ť─â, secularizarea averilor clerului, simplificarea ierarhiei ╚Öi cultului catolic ╚Öi introducerea limbilor na╚Ťionale ├«n serviciile de cult; reformare. 3. Scoaterea din uz a unui material, a unei unelte etc. ├«n urma degrad─ârii lor; (concr.), Totalitatea materialelor, uneltelor, efectelor, armelor etc., socotite la un moment dat ca inutilizabile (prin degradare); p. ext. depozit ├«n care se p─âstreaz─â un asemenea material. 4. Scoaterea din cadrele armatei a unui militar (pentru motive de incapacitate fizic─â). ÔÇô Din fr. r├ęforme, germ. Reform.
REFORM├ü, reformez, vb. I. 1. Tranz. A schimba (├«n bine); a ├«nnoi, a primeni o stare de lucruri, o concep╚Ťie etc.; a face o reform─â (1). 2. Tranz. (Cu privire la un material, o ma╚Öin─â, o unealt─â etc.) A scoate din uz, a da la reform─â (3). 3. Tranz. (Mil.; ├«nvechit) A scoate un militar din eviden╚Ťa sau din serviciul armatei (ca inapt din punct de vedere fizic). Fusese ├«nrolat dou─â luni ╚Öi apoi reformat. PAS, Z. I 305. 4. Refl. (Fran╚Ťuzism ├«nvechit) A forma din nou, a reface. Gre╚Öeala este de a propov─âdui c─â limbile se reformeaz─â, c├«nd dimpotriv─â, limbile se formeaz─â zi pe zi. RUSSO, S. 65.
REF├ôRM─é, reforme, s. f. 1. Schimbare, modificare (prin lege) a unei st─âri de lucruri (├«n general cu scopul de a ob╚Ťine o ameliorare sau un progres); schimbare ├«ntr-o anumit─â or├«nduire, f─âr─â a modifica ├«ns─â structura general─â a acelei or├«nduiri. Voi nu ├«n╚Ť─âlege╚Ťi toate avantajele unei asemine reforme. ALECSANDRI, T. I 261. Faza de reforme... se pref─âcea ├«ntr-o combina╚Ťie mai bun─â dec├«t starea de mai ├«nainte. RUSSO, S. 116. Este timpul ca poezia s─â se ocupe, s─â puie ├«n mi╚Öcare toate resorturile sale la o prefacere ├«ntreag─â, la o reform─â total─â de con╚Ötiin╚Ť─â... BOLLIAC, O. 43. ÔŚŐ Reform─â monetar─â (sau b─âneasc─â) = opera╚Ťie financiar─â prin care se ├«nlocuie╚Öte moneda veche a unei ╚Ť─âri cu o moned─â nou─â, av├«nd un curs diferit fa╚Ť─â de prima. Reform─â agrar─â v. agrar. 2. Mi╚Öcare social-politic─â ╚Öi religioas─â ├«mpotriva feudalismului ╚Öi a papalit─â╚Ťii, ap─ârut─â ├«n Europa apusean─â ├«n secolul al XVI-lea ╚Öi care a dus la crearea unei noi biserici (numit─â reformat─â sau protestant─â). Lu├«nd din reform─â ceea ce era dup─â ├«n╚Ťelesul ╚Öi folosul neamului... bisericile din ╚Üeara Rom├«neasc─â ╚Öi din Moldova... compun cazanii ╚Öi evanghelii. RUSSO, S. 73. 3. Totalitatea materialelor, uneltelor, efectelor, armelor etc. socotite inutilizabile; p. ext. depozit ├«n care se p─âstreaz─â un asemenea material, unelte, efecte etc. Un schimb de rufe de la reform─â ├«i acoper─â trupul lung. SAHIA, N. 120. 4. Scoatere din r├«ndurile armatei active a unui militar pentru motive de incapacitate fizic─â.
Refórma (mișcare religioasă) s. propriu f., g.-d. Refórmei
reformá (a ~) vb., ind. prez. 3 reformeáză
ref├│rm─â (schimbare) s. f., g.-d. art. ref├│rmei; pl. ref├│rme
reform├í vb., ind. prez. 1 sg. reform├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. reforme├íz─â
ref├│rm─â s. f., pl. ref├│rme
REFORMÁ vb. a modifica, a schimba. (A ~ ortografia.)
REF├ôRM─é s. 1. (├«nv.) reforma╚Ťie. (~ ├«nv─â╚Ť─âm├óntului.) 2. (FIN., EC.) reform─â monetar─â = stabilizare b─âneasc─â, stabilizare monetar─â.
REFORM├ü vb. I. tr. 1. A ├«ndrepta, a ├«mbun─ât─â╚Ťi (o situa╚Ťie, o concep╚Ťie etc.). 2. A scoate din uz, a da la reform─â (un aparat, o ma╚Öin─â, efecte etc.). [< fr. r├ęformer].
REF├ôRM─é s.f. 1. Schimbare (de obicei ├«n bine), modificare legal─â a unei st─âri de lucruri. 2. Mi╚Öcare social-politic─â ╚Öi religioas─â ├«mpotriva feudalismului ╚Öi a papalit─â╚Ťii, ap─ârut─â ├«n Europa apusean─â ├«n sec. XVI, care a dus la crearea bisericii reformate sau protestante. 3. Totalitatea materialelor, efectelor, armelor etc. socotite la un moment dat ca inutilizabile. 4. Declarare a cuiva ca inapt pentru serviciul militar; situa╚Ťia unei astfel de persoane. [Cf. fr. r├ęforme, germ. Reform, it. reforma].
REFORM├ü vb. tr. 1. a ├«ndrepta, a ├«mbun─ât─â╚Ťi (o situa╚Ťie, o concep╚Ťie etc.). 2. a scoate din uz, a da la reform─â (3). 3. a declara pe cineva inapt pentru serviciul militar, sco╚Ť├óndu-l din eviden╚Ťele armatei. (< fr. r├ęformer, lat. reformare)
REF├ôRM─é s. f. 1. transformare, reorganizare ├«n domeniul politic, economic, social, cu caracter limitat sau de structur─â. 2. mi╚Öcare social-politic─â ╚Öi religioas─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva feudalismului ╚Öi a papalit─â╚Ťii, ap─ârut─â ├«n Europa apusean─â ├«n sec. XVI, care a dus la crearea bisericii reformate (protestante). 3. scoatere din eviden╚Ť─â a unor materiale, efecte, arme etc. socotite la un moment dat ca inutilizabile; totalitatea acestor bunuri. 4. declarare a cuiva ca inapt pentru serviciul militar. (< fr. r├ęforme, germ. Reform)
A REFORM├ü ~├ęz tranz. 1) A forma din nou. 2) (situa╚Ťii, st─âri de lucruri, concep╚Ťii etc.) A schimba ├«n bine printr-o reform─â. ~ ortografia. 3) (lucruri vechi, ma╚Öini deteriorate etc.) A scoate din folosin╚Ť─â; a da la reform─â. 4) ├«nv. (persoane) A declara inapt pentru serviciul militar. /<fr. r├ęformer, lat. reformare
REF├ôRM─é ~e f. 1) Transformare (radical─â sau par╚Ťial─â) operat─â ├«n vederea amelior─ârii unei st─âri de lucruri din via╚Ťa social-politic─â sau economic─â. 2) (├«n Europa din sec. XV- XVI) Mi╚Öcare social-politic─â ╚Öi religioas─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva feudalismului ╚Öi a catolicismului, ├«n urma c─âreia a ap─ârut al treilea curent ├«n cre╚Ötinism ÔÇô protestantismul. /<fr. r├ęforme, germ. Reform
Reforma f. 1. nume dat revolu╚Ťiunii religioase din sec. XVI ├«nceput─â de Luther ╚Öi Calvin (V. protestantism); 2. ├«n special, sistem─â de amelior─âri ├«n administra╚Ťiune ╚Öi justi╚Ťie, aplicat─â de Const. Mavrocordat (1748).
reform├á v. 1. a da o form─â mai bun─â: a reforma calendarul; 2. fig. a ├«ndrepta ╚Öi ameliora: a reforma moravurile; 3. a modifica cu drept: a reforma o sentin╚Ť─â; 4. a elimina din armat─â, a declara impropriu serviciului: a reforma un ofi╚Ťer; 5. a retrage caii ce nu mai sunt buni de serviciu.
reform─â f. 1. schimbare pentru ameliorare; reforma calendarului; 2. suprimare de abuzuri; 3. licen╚Ťiare par╚Ťial─â a trupelor; 4. dep─ârtare din armat─â a unui ofi╚Ťer recunoscut impropriu serviciului; 5. ├«nlocuirea cailor ce nu mai sunt ├«n stare de a servi; 6. V. Reforma.
*ref├│rm─â f., pl. e (fr. r├ęforme, d. r├ęformer, a reforma). Schimbare p. a ameliora sa┼ş p. a ├«nfr├«na abuzurile: reforma calendarulu─ş ─şulian, Constantin Mavrocordatu introduse reforme ├«n administra╚Ťiune ╚Öi justi╚Ťie (1748). Scoaterea din servici┼ş a unu─ş ofi╚Ťer vinovat or─ş infirm, a unu─ş cal b─âtr├«n or─ş infirm, a une─ş tr─âsur─ş uzate ╚Ö. a.: cal de reform─â, ha─şne de reform─â. Desp─âr╚Ťirea luteranilor de catolicizm: Reforma (sa┼ş Reforma╚Ťiunea) lu─ş Luther.
*reform├ęz v. tr. (lat. reformare, a reda prima form─â, a reface; fr. r├ęformer. V. formez). Da┼ş o form─â ma─ş bun─â, ├«ndreptez, ameliorez, modific: a reforma calendaru ─şulian, (fig.) a reforma obice─şurile, a reforma legile. Eliminez din armat─â oamen─ş, ca─ş, tr─âsur─ş ╚Ö. a. c├«nd a┼ş devenit impropri─ş serviciulu─ş: a reforma un ofi╚Ťer. Formez ─şar: ╚Ö─ş-a reformat trupa risipit─â ╚Öi a dat alt atac.
REFORMA vb. a modifica, a schimba. (A ~ ortografia.)
REFORM─é s. (├«nv.) reforma╚Ťie. (~ ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului.)
ARHIVA PENTRU ╚śTIIN╚Ü─é ╚śI REFORM─é SOCIAL─é, revist─â de sociologie, politic─â ╚Öi filozofie, ap─ârut─â la Bucure╚Öti ├«ntre 1919 ╚Öi 1938. Fundat─â ╚Öi condus─â de D. Gusti.
REFORMA, mi╚Öcare religioas─â de la ├«nceputul sec. 16 ├«n Germania, r─âsp├óndit─â ├«n cea mai mare parte a Europei. Afirm├ónd principiul m├óntuirii prin credin╚Ť─â, ideologii R. au respins rolul decisiv atribuit Bisericii prin ÔÇ×administrarea tainelorÔÇŁ, au declarat ÔÇ×BibliaÔÇŁ singurul izvor al adev─ârurilor credin╚Ťei, au comb─âtut abuzurile Bisericii romano-catolice, au cerut secularizarea averilor clerului, au militat pentru introducerea limbilor na╚Ťionale ├«n serviciile de cult, traduc├ónd ÔÇ×BibliaÔÇŁ. Ini╚Ťiat─â de M. Luther. Precursori: L. Wycliffe ├«n Anglia (├«n sec. 14) ╚Öi J. Hus ├«n Cehia (la ├«nceputul sec. 15). ├Än urma R., puterea ╚Öi autoritatea Bisericii catolice au fost zdruncinate ╚Öi au ap─ârut bisericile protestante, care vor ajunge s─â domine N Europei. Data considerat─â a marca ├«nceputul R. este anul 1517, c├ónd Martin Luther a afi╚Öat cele 95 de teze ale sale pe u╚Öa catedralei din Wittenberg. ├Än Anglia, Henric VIII ├«ntemeiaz─â ├«n 1534 Biserica anglican─â, r─âd─âcinile acestui gest fiind mai degrab─â politice dec├ót religioase, iar motivul invocat fiind refuzul papei de a-i acorsa un divor╚Ť suveranului englez. Spania ╚Öi Italia au r─âmas rezistente la protestantism, devenind centre a╚Öe Contrareformei. V. protestantism.
ref├│rm─â, reforme s. f. 1. (De obicei urmat de determin─âri) Schimbare, transformare; modificare a unei st─âri de lucruri. 2. (Art.) Mi╚Öcare religioas─â ap─ârut─â ├«n sec. 15 ca protest al unor episcopi romano-catolici, ├«mpotriva abuzurilor papilor, transformat─â ├«n sec. 16 ├«n mi╚Öcare at├ót religioas─â, c├ót ╚Öi social-politic─â prin atitudinea ╚Öi doctrina celor trei mari reformatori: Martin Luther, Ulrich Zwingli ╚Öi Jean Calvin, promotorii protestantismului, prin desp─âr╚Ťirea total─â de Bis. romano-catolic─â; protestantism; (├«nv.) reforma╚Ťie. ÔÇô Din fr. r├ęforme, germ. Reform.

Reform─â dex online | sinonim

Reform─â definitie

Intrare: reform─â
reform─â substantiv feminin
Intrare: reforma
reforma verb grupa I conjugarea a II-a