Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru reflector

REFLECT├ôR, reflectoare, s. n. 1. Parte a unui dispozitiv de iluminat sau a unui proiector care, folosind fenomenul reflexiei regulate sau difuze, dirijeaz─â fluxul luminos al unei surse de lumin─â pe o anumit─â direc╚Ťie sau ├«ntr-o anumit─â zon─â mai ├«ntins─â; p. ext. aparat ├«nzestrat cu un asemenea dispozitiv. ÔÖŽ Oglind─â concav─â care reflect─â lumina ├«ntr-o direc╚Ťie voit─â; p. ext. proiector. 2. (Astron.) Telescop al c─ârui obiectiv este construit dintr-o oglind─â concav─â. 3. (Elt.) Element component al unor antene ├«n scopul m─âririi directivit─â╚Ťii lor. ÔÇô Din fr. r├ęflecteur.
REFLECT├ôR, reflectoare, s. n. 1. Parte a unui dispozitiv de iluminat sau a unui proiector care, folosind fenomenul reflexiei regulate sau difuze, dirijeaz─â fluxul luminos al unei surse de lumin─â pe o anumit─â direc╚Ťie sau ├«ntr-o anumit─â zon─â mai ├«ntins─â; p. ext. aparat ├«nzestrat cu un asemenea dispozitiv. ÔÖŽ Oglind─â concav─â care reflect─â lumina ├«ntr-o direc╚Ťie voit─â; p. ext. proiector. 2. (Astron.) Telescop al c─ârui obiectiv este construit dintr-o oglind─â concav─â. 3. (Elt.) Element component al unor antene ├«n scopul m─âririi directivit─â╚Ťii lor. ÔÇô Din fr. r├ęflecteur.
REFLECT├ôR, reflectoare, s. n. Parte a unui dispozitiv de iluminat destinat s─â formeze, prin reflexie, fasciculul de lumin─â care lumineaz─â un punct sau o suprafa╚Ť─â; p. ext. aparat ├«nzestrat cu un asemenea dispozitiv. V. proiector. C├«nd au pornit din nou ├«n noaptea p─âdurii... un reflector ├«i prime╚Öte, orbindu-i cu lumin─â verzuie. C. PETRESCU, ├Ä. II 38. ├Äntinser─â h─âr╚Ťile, se sf─âtuir─â, v─âzur─â unde a ap─ârut reflectorul ultima dat─â ╚Öi chibzuir─â unde trebuie s─â apar─â la noapte. REBREANU, P. S. 63.
reflectór (re-flec-) s. n., pl. reflectoáre
reflectór s. n. (sil. -flec-), pl. reflectoáre
REFLECT├ôR s.n. Aparat construit astfel ├«nc├ót s─â poat─â reflecta lumin─â, raze infraro╚Öii sau ultraviolete etc. ÔÖŽ Oglind─â concav─â care reflect─â lumina ├«ntr-o direc╚Ťie voit─â; (p. ext.) proiector. [Cf. fr. r├ęflecteur].
REFLECT├ôR I. s. n. 1. dispozitiv al unui corp de iluminat sau al unui proiector care, pe baza fenomenului de reflexie, dirijeaz─â ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie fluxul luminos emis de sursa de lumin─â. 2. oglind─â concav─â care reflect─â lumina ├«ntr-o direc╚Ťie voit─â. ÔŚŐ telescop al c─ârui obiectiv este constituit dintr-o oglind─â concav─â. 3. (electr.) element component al unor antene, pentru a le m─âri directivitatea. II. s. m. personaj literar, purt─âtorul de cuv├ónt al autorului. (< fr. r├ęflecteur)
REFLECT├ôR ~o├íre n. 1) Dispozitiv pentru reflectarea luminii. 2) tehn. Dispozitiv cu ajutorul c─âruia se reflect─â radia╚Ťiile ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. /<fr. r├ęflecteur
reflector a. care reflecteaz─â. ÔĽĹ n. aparat ce serv─â a reflecta lumina.
*reflect├│r, -o├íre adj. (fr. r├ęflecteur, reflector, d. lat. refl├ęctere, reflexum, a reflecta. Corect ar fi fost *reflexor, d. supinu reflexum, ca percusor d. percussum). Care reflecteaz─â: o suprafa╚Ť─â reflectoare. S. n., pl. oare. Aparat care reflecteaz─â lumina (un disc neted concav sa┼ş ╚Öi convex): reflectoru une─ş l─âmp─ş. V. abajur.
reflector, reflectoare s. n. chelie.

Reflector dex online | sinonim

Reflector definitie

Intrare: reflector
reflector substantiv neutru
  • silabisire: -flec-