Definiția cu ID-ul 927866:
REFECÁ, reféc,
vb. I.
Tranz. 1. (Cu privire la o stofă, o pînză etc.) A coase cu refec, a tivi. Cămașa de borangic subțire și refecată cu bibiluri. FILIMON, C. 151.
2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scîndurilor brute pentru a obține scînduri paralelipipedice.
Refecat dex online | sinonim
Refecat definitie