Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru ref─âcut

REF├üCE, ref├íc, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva r─âu f─âcut sau ├«n parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ÔÖŽ Refl. (Despre un ╚Ťesut) A se regenera. 2. A aduce din nou ├«n starea (de ├«nflorire) ├«n care a fost mai ├«nainte; a reconstrui. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. Fig. A (se) face din nou s─ân─âtos, a (se) ├«ntrema, a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô Pref. re- + face (dup─â fr. refaire).
REF─éC├ÜT, -─é, ref─âcu╚Ťi, -te, adj. (Despre industrie, agricultur─â, economie etc.; p. ext. despre regiuni, ╚Ť─âri etc.) Readus ├«n starea bun─â de mai ├«nainte; restabilit. ÔÖŽ (Despre o lucrare, o cas─â etc.) Executat din nou (sau ├«n cea mai mare parte); reconstruit. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni) ├«ns─ân─âto╚Öit, ├«ntremat, ├«nt─ârit. ÔÇô V. reface.
REF├üCE, ref├íc, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva r─âu f─âcut sau ├«n parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ÔÖŽ Refl. (Despre un ╚Ťesut) A se regenera. 2. A aduce din nou ├«n starea (de ├«nflorire) ├«n care a fost mai ├«nainte; a reconstrui. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. Fig. A (se) face din nou s─ân─âtos, a (se) ├«ntrema, a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô Re1- + face (dup─â fr. refaire).
REF─éC├ÜT, -─é, ref─âcu╚Ťi, -te, adj. (Despre industrie, agricultur─â, economie etc.; p. ext. despre regiuni, ╚Ť─âri etc.) Readus ├«n starea bun─â de mai ├«nainte; restabilit. ÔÖŽ (Despre o lucrare, o cas─â etc.) Executat din nou (sau ├«n cea mai mare parte); reconstruit. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni) ├«ns─ân─âto╚Öit, ├«ntremat, ├«nt─ârit. ÔÇô V. reface.
REF├üCE, ref├íc, vb. III. Tranz. 1. A face din nou (ceva r─âu f─âcut sau ├«n parte distrus); a drege, a repara. Muncitorii ├«╚Öi iau angajamentul ca ├«n 12 ore, cu experien╚Ťa pe care o au acum, s─â refac─â proba. BARANGA, I. 218. ÔŚŐ Fig. Avea-va el aceast─â putere uria╚Ö─â s─â refac─â totul din temelie, ├«n via╚Ťa lui at├«t de prost ├«nceput─â? GALACTION, O. I 127. Red─â-mi puterea biruin╚Ťii, Ref─â-m─â omul care-am fost. MACEDONSKI, O. I 38. 2. A aduce din nou ├«n starea (de ├«nflorire) ├«n care era mai ├«nainte; a reconstrui. M─ân─âstirea fu ars─â... la 1745, ref─âcut─â dup─â patru ani. IORGA, L. II 158. ÔŚŐ Refl. pas. Dup─â alungarea francezilor, Moscova s-a ref─âcut. STANCU, U.R.S.S. 99. ÔÖŽ Refl. A se face din nou s─ân─âtos, a se ├«ntrema, a se ├«nzdr─âveni, a se ├«ns─ân─âto╚Öi. Prin odihn─â s-a ref─âcut complet. 3. A preface, a schimba, a transforma. Crest─âturile p─âreau foarte vechi, fiindc─â scoar╚Ťa [copacilor] se ref─âcuse. GALACTION, O. I 210. Au imprimat o direc╚Ťie nou─â ├«ntregii psihologii... ┬źref─âc├«nd┬╗ toate capitolele. IBR─éILEANU, S. 224.
REF─éC├ÜT, -─é, ref─âcu╚Ťi, -te, adj. (Despre industrie, agricultur─â, economie etc.; p. ext. despre regiuni, ╚Ť─âri etc.) Readus ├«n starea de mai ├«nainte, restabilit. ÔÖŽ (Despre o lucrare, o cas─â etc.) Executat din nou, restaurat, reparat. ÔÖŽ (Despre oameni) ├Äns─ân─âto╚Öit, ├«ntremat, ├«nt─ârit.
ref├íce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ref├íc, 1 pl. ref├ícem, 2 pl. ref├íce╚Ťi; imper. refß║», neg. nu ref├íce; part. ref─âc├║t
refáce vb. face
REFÁCE vb. 1. v. repara. 2. v. restaura. 3. v. restabili. 4. v. modifica. 5. v. reconstitui. 6. v. reconstrui. 7. v. redresa. 8. v. înviora. 9. v. regenera. 10. (MED.) a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, v. însănătoși. 11. v. întrema.
REFÁCE vb. v. redistila.
REFĂCÚT adj. 1. v. reparat. 2. v. restaurat. 3. v. restabilit. 4. v. modificat. 5. v. renovat. 6. v. reconstruit. 7. v. regenerat. 8. v. însănătoșit. 9. v. întremat.
A se reface Ôëá a se vl─âgui
REF├üCE vb. III. tr. 1. A face din nou; a repara. 2. A reconstrui. ÔÖŽ tr., refl. (Fig.) A (se) face din nou s─ân─âtos, a (se) ├«ntrema. 3. A schimba, a transforma. [P.i. ref├íc. / < re- + face, dup─â fr. refaire].
REFÁCE vb. I. tr. 1. a face din nou; a repara. 2. a reconstrui. 3. a schimba, a transforma. II. tr., refl. (fig.) a (se) face din nou sănătos, a (se) întrema. (după fr. refaire)
A REFÁCE refác tranz. 1) A face din nou. 2) A aduce la starea normală; a recompune; a reconstitui. /re- + a face
A SE REF├üCE m─â ref├íc intranz. 1) (despre un organism sau despre p─âr╚Ťi ale lui) A reveni la condi╚Ťia ini╚Ťial─â; a se restabili; a se regenera; a cre╚Öte. 2) (despre persoane) A-╚Öi rec─âp─âta starea normal─â (fizic─â sau/╚Öi moral─â); a se regenera; a se redresa. /re- + a se face
reface v. a face din nou ╚Öi mai bine, a ├«mbun─ât─â╚Ťi.
*ref├íc, -f─âc├║t, a -face v. tr. (re ╚Öi fac; fr. refaire). Fac ─şar, fac la loc, dreg, repar: ├«m─ş refac casa ars─â, s─ân─âtatea zdruncinat─â.
reface vb. v. REDISTILA.
REFACE vb. 1. a repara, (pop.) a drege, a me╚Öteri, a me╚Öterui, (├«nv. ╚Öi reg.) a meremetisi, (reg.) a r─âp─âlui. (A ~ o cas─â.) 2. a restaura, (├«nv. ╚Öi reg.) a meremetisi, a pre├«nnoi. (A ~ un castel, o cetate.) 3. a restabili. (A ~ un circuit.) 4. a modifica, a preface, a prelucra, a schimba, a transforma. (A ~ un text.) 5. a ├«ntregi, a recompune, a reconstitui. (A ~ scheletul unui animal fosil.) 6. (LINGV.) a reconstitui, a reconstrui. (A ~ o form─â lexical─â primitiv─â.) 7. a (se) ├«ndrepta, a (se) normaliza, a (se) redresa, (├«nv. ╚Öi reg. fig.) a (se) scula. (Situa╚Ťia ├«ntreprinderii s-a ~ sub aspect economic.) 8. a (se) ├«nviora, a (se) redresa, a (se) restabili, (reg.) a (se) ├«nvio╚Öa, (fig.) a (se) remonta. (S-a mai ~ dup─â r─âul avut.) 9. a cre╚Öte, a se regenera. (I s-a ~ unghia c─âzut─â.) 10. (MED.) a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi, a (se) ├«ntrema, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) lecui, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) t─âm─âdui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) s─ân─âto╚Öa, a (se) tocmi, a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) r─âzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. ╚Öi Transilv.) a (se) zvidui, (├«nv.) a (se) remedia, a (se) vr─âciui. (S-a ~ dup─â o lung─â boal─â.) 11. (MED.) a (se) fortifica, a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«nt─âri, a (se) ├«ntrema, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) reconforta, a (se) restabili, a (se) tonifica, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«mputernici, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) v├«njo╚Öa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a ~ pu╚Ťin dup─â scarlatin─â.)
REFĂCUT adj. 1. reparat, (pop.) dres, (înv. și reg.) meremetisit, (reg.) răpăluit. (Casă ~.) 2. restaurat, (înv. și reg.) meremetisit. (Cetate ~.) 3. restabilit. (Un circuit ~.) 4. modificat, prefăcut, prelucrat, schimbat, transformat. (Text ~.) 5. modernizat, prefăcut, renovat. (Un aparat.) 6. (LINGV.) reconstituit, reconstruit. (Formă lexicală ~.) 7. (BIOL.) regenerat. (Organ ~.) 8. (MED.) îndreptat, înfiripat, însănătoșit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, restabilit, ridicat, tămăduit, vindecat, (Mold.) pribolit, (înv.) sănătoșat. (Bolnav complet ~ după o boală.) 9. (MED.) fortificat, îndreptat, înfiripat, întărit, întremat, înzdrăvenit, reconfortat, restabilit, tonificat, (Mold.) pribolit. (Bolnav ~.)

Ref─âcut dex online | sinonim

Ref─âcut definitie

Intrare: reface
reface verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
Intrare: ref─âcut
ref─âcut adjectiv