REEXAMINÁ, reexaminez, vb. I. Tranz. A examina din nou pe cineva (când primul examen n-a fost concludent sau a fost negativ). ♦ A cerceta, a studia, a lua din nou în discuție o lucrare, o problemă etc. [Pr.: re-e-gza-] – Pref. re- + examina.

REEXAMINÁ, reexaminez, vb. I. Tranz. A examina din nou pe cineva (când primul examen n-a fost concludent sau a fost negativ). ♦ A cerceta, a studia, a lua din nou în discuție o lucrare, o problemă etc. [Pr.: re-e-gza-] – Re1- + examina.

REEXAMINÁ, reexaminez, vb. I. Tranz. A examina din nou un candidat (cînd primul examen n-a fost concludent). Elevul trebuie reexaminat. ♦ A cerceta, a lua din nou sub observație. A reexamina valorile literare anterioare.

REEXAMINÁT, -Ă, reexaminați, -te, adj. Supus unui nou examen. ♦ Cercetat, studiat, discutat din nou.

reexaminá (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 reexamineáză

reexaminá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. reexaminéz, 3 sg. și pl. reexamineáză

REEXAMINÁ vb. a reasculta. (A ~ un candidat, un student.)

REEXAMINÁ vb. I. tr. A examina din nou. ♦ A cerceta, a studia, a lua din nou în discuție (o problemă etc.). [Cf. fr. réexaminer].

REEXAMINÁ vb. tr. 1. a examina din nou pe cineva. 2. a cerceta, a studia, a lua din nou în discuție (o problemă). (< fr. réexaminer)

A REEXAMINÁ ~éz tranz. 1) (elevi, studenți etc.) A examina din nou. 2) (probleme, lucrări etc.) A cerceta din nou; a verifica încă o dată; a revedea; a revizui. [Sil. re-e-xa-] /re- + a examina

REEXAMINA vb. a reasculta. (A ~ un candidat, un student.)