reeditat definitie

2 intrări

17 definiții pentru reeditat

REEDITÁ, reeditez, vb. I. Tranz. 1. A publica într-o nouă ediție o lucrare, o operă etc.; a scoate o nouă ediție a operelor unui scriitor, a retipări. 2. Fig. A readuce în discuție, a pune din nou în circulație, a relua, a repeta o idee, o concepție etc. (greșită). [Pr.: re-e-] – Din fr. réediter.
REEDITÁT, -Ă, reeditați, -te, adj. 1. (Despre opere literare, științifice, muzicale etc.) Publicat într-o nouă ediție; retipărit. 2. Fig. (Despre afirmații, idei, concepții) Pus din nou în circulație; reluat, repetat. – V. reedita.
REEDITÁ, reeditez, vb. I. Tranz. 1. A publica într-o nouă ediție o lucrare, o operă etc.; a scoate o nouă ediție a operelor unui scriitor, a retipări. 2. Fig. A readuce în discuție, a pune din nou în circulație, a relua, a repeta o idee, o concepție etc. (greșită). [Pr.: re-e-] – Din fr. réediter.
REEDITÁT, -Ă, reeditați, -te, adj. 1. (Despre opere literare, științifice, muzicale etc.) Publicat într-o nouă ediție; retipărit. 2. Fig. (Despre afirmații, idei, concepții) Pus din nou în circulație; reluat, repetat. – V. reedita.
REEDITÁ, reeditez, vb. I. Tranz. 1. A publica într-o nouă ediție o lucrare, o operă etc. Editura de Stat reeditează pe toți clasicii noștri. ♦ A scoate o nouă ediție a operelor sau a unor opere ale unui scriitor. Vechi poeți naționali au fost scoși din uitare, reeditați. SADOVEANU, E. 189. 2. Fig. A pune din nou în circulație (o idee, o concepție etc., de obicei greșită); a face să reapară ceva, a relua, a repeta (într-o nouă versiune). Din nefericire însă, idila rurală reedita tot pe Rodica de mucava a lui Alecsandri. SADOVEANU, E. 9. Caracterizînd acum pe domnul ucis, Radu Popescu nu mai crede că trebuie să reediteze laudele fără rezerve. IORGA, L. I 187.
REEDITÁT, -Ă, reeditați, -te, adj. 1. (Despre o operă literară, muzicală etc.; p. ext. despre un scriitor) Retipărit, publicat într-o nouă ediție. 2. Fig. (Despre o afirmație, o idee sau o concepție) Pus din nou în circulație, reluat, repetat.
reeditá (a ~) vb., ind. prez. 3 reediteáză
reeditá vb., ind. prez. 1 sg. reeditéz, 3 sg. și pl. reediteáză
REEDITÁ vb. 1. v. republica. 2. repeta. (A ~ performanța de anul trecut.)
REEDITÁT adj. 1. v. republicat. 2. repetat. (O performanță ~.)
REEDITÁ vb. I. tr. 1. A retipări, a publica o carte etc. într-o nouă ediție. 2. (Fig.) A repune în circulație, a readuce în discuție (o idee, o concepție etc.). [Cf. fr. rééditer].
REEDÍTÁ vb. tr. 1. a edita din nou, a publica într-o nouă ediție; a retipări. 2. (fig.) a readuce în discuție. (< fr. rééditer)
A REEDITÁ ~éz tranz. 1) (lucrări, opere etc.) A edita din nou; a publica într-o nouă ediție; a republica; a retipări. 2) fig. (afirmații, idei, concepții) A repune în circulație. [Sil. -re-e-] /<fr. rééditer
reedità v. 1 a face o nouă edițiune a unei opere; 2. a repeta din nou un lucru.
*reeditéz v. tr. (re- și editez; fr. rééditer). Editez ĭar.
REEDITA vb. 1. a reimprima, a republica, a retipări. (A ~ operele cuiva.) 2. a repeta. (A ~ performanța de anul trecut.)
REEDITAT adj. 1. republicat, retipărit. (O operă ~.) 2. repetat. (O performanță ~.)

reeditat dex

Intrare: reedita
reedita verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: reeditat
reeditat adjectiv