Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

35 defini╚Ťii pentru reducere

RED├ÜCE, red├║c, vb. III. Tranz. 1. A mic╚Öora, a sc─âdea, a diminua (ca propor╚Ťii, cantitate, intensitate). ÔÖŽ Spec. A mic╚Öora dimensiunile unei h─âr╚Ťi, ale unei piese etc., p─âstr├ónd acelea╚Öi propor╚Ťii ├«ntre elementele componente; a reproduce la dimensiuni mai mici. ÔÖŽ (Mat.; ├«n expr.) A reduce o frac╚Ťie = a suprima factorii comuni de la numitorul ╚Öi de la num─âr─âtorul unei frac╚Ťii. 2. A restr├ónge, a limita, a m─ârgini. ÔŚŐ Expr. A reduce pe cineva la t─âcere = a face pe cineva s─â nu mai spun─â nimic. ÔÖŽ A aduce pe cineva ├«ntr-o stare de inferioritate, ├«ntr-o situa╚Ťie mai proast─â (├«n raport cu cea pe care a avut-o). 3. A scoate oxigenul dintr-o combina╚Ťie cu ajutorul unui agent chimic. 4. (├Änv.) A cuceri, a subjuga, a cotropi. [Perf. s. redusei, part. redus] ÔÇô Din lat. reducere, fr. r├ęduire.
RED├ÜCERE, reduceri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a reduce ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Mic╚Öorare, sc─âdere, diminuare. 2. (Med.) Metod─â ortopedic─â prin care oasele luxate sau fracturate sunt puse la loc; reduc╚Ťie. 3. Opera╚Ťie logic─â care const─â ├«n probarea validit─â╚Ťii modurilor silogistice, pornind de la considerentul c─â numai modurile primei figuri silogistice sunt valide, urm├ónd ca validitatea celorlalte moduri s─â fie probat─â. ÔŚŐ Reducere la absurd = demonstrare a adev─ârului unei teze prin ar─âtarea faptului c─â teza contrar─â este fals─â. ÔÇô V. reduce.
RED├ÜCE, red├║c, vb. III. Tranz. 1. A mic╚Öora, a sc─âdea, a diminua (ca propor╚Ťii, cantitate, intensitate). ÔÖŽ Spec. A mic╚Öora dimensiunile unei h─âr╚Ťi, ale unei piese etc., p─âstr├ónd acelea╚Öi propor╚Ťii ├«ntre elementele componente; a reproduce la dimensiuni mai mici. ÔÖŽ (Mat.; ├«n expr.) A reduce o frac╚Ťie = a suprima factorii comuni de la numitorul ╚Öi de la num─âr─âtorul unei frac╚Ťii. 2. A restr├ónge, a limita, a m─ârgini. ÔŚŐ Expr. A reduce pe cineva la t─âcere = a face pe cineva s─â nu mai spun─â nimic. ÔÖŽ A aduce pe cineva ├«ntr-o stare de inferioritate, ├«ntr-o situa╚Ťie mai proast─â (├«n raport cu cea pe care a avut-o). 3. A scoate oxigenul dintr-o combina╚Ťie cu ajutorul unui agent chimic. 4. (├Änv.) A cuceri, a subjuga, a cotropi. [Perf. s. redusei, part. redus] ÔÇô Din lat. reducere, fr. r├ęduire.
RED├ÜCERE, reduceri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a reduce ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Mic╚Öorare, sc─âdere, diminuare. 2. (Med.) Metod─â ortopedic─â prin care oasele luxate sau fracturate sunt puse la loc; reduc╚Ťie. 3. Opera╚Ťie logic─â care const─â ├«n probarea validit─â╚Ťii modurilor silogistice, pornind de la considerentul c─â numai modurile primei figuri silogistice sunt valide, urm├ónd ca validitatea celorlalte moduri s─â fie probat─â. ÔŚŐ Reducere la absurd = demonstrare a adev─ârului unei teze prin ar─âtarea faptului c─â teza contrar─â este fals─â. ÔÇô V. reduce.
RED├ÜCE, red├║c, vb. III. Tranz. (Urmat adesea de determin─âri introduse prin prep. ┬źla┬╗,┬źp├«n─â┬╗, ┬źp├«n─â la┬╗ etc.) 1. A face s─â fie mai mic, a mic╚Öora, a sc─âdea, a diminua. Reduse coada vulpei p├«n─â la vreo doi st├«njeni. ODOBESCU, S. III 46. ÔÖŽ A mic╚Öora valoarea unei m─ârimi, fa╚Ť─â de o valoare de referin╚Ť─â a ei. ÔÖŽ A mic╚Öora dimensiunile (unei h─âr╚Ťi, ale unei piese etc.), p─âstr├«nd acelea╚Öi propor╚Ťii, a reproduce la dimensiuni mai mici. H─âr╚Ťile pot fi reduse la o scar─â mai mic─â. ÔÖŽ (Mat.; ├«n expr.) A (se) reduce o frac╚Ťie = a suprima factorii comuni de la numitorul ╚Öi de la num─âr─âtorul unei frac╚Ťii; a simplifica. 2. A restr├«nge, a limita, a m─ârgini. I se pare c─â ├«nal╚Ť─â... pe femeie, reduc├«nd-o la rolul de ┬źmarmor─â de Paros┬╗. GHEREA, ST. CR. I 173. C─âci problema ei cea mare la nimic o ai redus. EMINESCU, O. IV 46. Mul╚Ťi vor g├«ndi a fi ghicit sensul ├«nt├«mpl─ârilor... reduc├«ndu-le la simple vise. id. N. 84. ÔŚŐ Expr. A reduce (pe cineva) la t─âcere = a face pe cineva s─â nu mai zic─â nimic, a-l sili s─â tac─â. Ana ├«l reduse la t─âcere cu o singur─â privire. C. PETRESCU, C. V. 241. Domnul ╚Öi cucoana ascult─â consterna╚Ťi, redu╚Öi la t─âcere de ┬źlogica faptelor┬╗. SEBASTIAN, T. 120. (Fig.) Bateriile inamicului au fost reduse la t─âcere. ÔÖŽ A aduce pe cineva ├«ntr-o stare de inferioritate, ├«ntr-o situa╚Ťie mai rea (fa╚Ť─â de alta pe care a avut-o). Familiile istorice s├«nt... tmele reduse la condi╚Ťia de cl─âca╚Öi. BOLINTINEANU, O. 423. 3. (Chim.) A scoate oxigenul dintr-o combina╚Ťie cu ajutorul unui agent chimic. 4. (Fran╚Ťuzism ├«nvechit) A cuceri, a subjuga, a cotropi. Petru cel ╚śchiop pierdu un ╚Öir de zile ╚Öi de nop╚Ťi f─âr─â a putea reduce o cas─â. HASDEU, I. V. 193. Sigmund Bator... vru ╚Ťeara s─â-╚Ťi reduc─â. ALECSANDRI, P. III 253.
RED├ÜCERE, reduceri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) reduce ╚Öi rezultatul ei. 1. Sc─âdere, mic╚Öorare. Reducerea pre╚Ťuluide cost. ÔÖŽ Mic╚Öorare a pre╚Ťului (la ceva); rabat. Bilet cu reducere. La aceast─â marf─â se face reducere. ÔÖŽ (Mat.) Mic╚Öorare a valorii unei m─ârimi, fa╚Ť─â de o valoare de referin╚Ť─â a ei. ÔÖŽ (Mat.) Simplificare a unei frac╚Ťii sau a unei expresii algebrice prin suprimarea factorilor comuni. ÔŚŐ (├Än expr.) Reducere la absurd v. absurd. 2. Restr├«ngere, limitare. 3. (Chim.) Scoaterea oxigenului dintr-o combina╚Ťie oxigenat─â, cu ajutorul unui agent chimic.
red├║ce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. red├║c, 1 pl. red├║cem, 2 pl. red├║ce╚Ťi; imper. 2 sg. red├║, neg. nu red├║ce; part. red├║s
red├║cere s. f., g.-d. art. red├║cerii; pl. red├║ceri
red├║ce vb. duce
red├║cere s. f. ducere
REDÚCE vb. v. cuceri, ocupa, readuce, subjuga, supune.
RED├ÜCE vb. 1. v. descre╚Öte. 2. v. mic╚Öora. 3. a (se) mici, a (se) mic╚Öora, a sc─âdea. (S-a ~ ra╚Ťia.) 4. v. scurta. 5. v. prescurta. 6. a descre╚Öte, a (se) diminua, a (se) ├«mpu╚Ťina, a (se) mic╚Öora, a sc─âdea, (├«nv.) a (se) pu╚Ťina. (Num─ârul lor se ~ continuu.) 7. v. ├«mpu╚Ťina. 8. a (se) ├«mpu╚Ťina, a (se) mic╚Öora, a (se) restr├ónge, a sc─âdea, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) str├ómta. (Locurile de p─â╚Öune s-au ~.) 9. a descre╚Öte, a se mici, a se mic╚Öora, a sc─âdea, a se scurta. (Toamna, ziua se ~, iar noaptea cre╚Öte.) 10. v. ├«ncetini. 11. v. atenua. 12. a mic╚Öora, (├«nv. fig.) a ├«ngusta. (A ~ valoarea a ceva.) 13. a l─âsa, a mic╚Öora, a sc─âdea. (A mai ~ din pre╚Ť.) 14. v. ieftini. 15. a mic╚Öora, a sc─âdea, (fig.) a ├«ndulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentin╚Ťa.) 16. v. simplifica. 17. a se limita, a se m─ârgini, a se mul╚Ťumi, a se restr├ónge, a se rezuma. (S-a ~ la strictul necesar.) 18. v. limita. 19. a constr├ónge, a obliga, a sili. (L-a ~ la t─âcere.)
REDÚCERE s. v. readucere.
RED├ÜCERE s. 1. v. descre╚Ötere. 2. (MED.) reduc╚Ťie. (~ a unui os luxat.) 3. diminuare, mic╚Öorare, usurare. (~ ├«nc─ârc─âturii unei nave.) 4. v. pierdere. 5. v. scurtare. 6. v. prescurtare. 7. descre╚Ötere, diminuare, ├«mpu╚Ťinare, mic╚Öorare, sc─âdere, (├«nv.) pu╚Ťinare. (~ num─ârului de...) 8. descre╚Ötere, mic╚Öorare, sc─âdere, scurtare. (~ zilei, ├«n timpul toamnei.) 9. v. mic╚Öorare. 10. v. atenuare. 11. v. ieftinire. 12. v. mic╚Öorare. 13. v. rabat. 14. v. simplificare. 15. v. limitare.
A (se) reduce Ôëá a (se) m─âri, a spori
A reduce Ôëá a ad─âuga, a amplifica, a spori
Reducere Ôëá amplificare, m─ârire, sporire
RED├ÜCE vb. III. tr. 1. A mic╚Öora, a sc─âdea. ÔÖŽ A simplifica o frac╚Ťie sau o expresie algebric─â. 2. A restr├ónge, a limita. 3. (Chim.) A elimina oxigenul dintr-o combina╚Ťie. 4. A duce pe cineva sau ceva ├«ntr-o stare de inferioritate, ├«ntr-o situa╚Ťie mai rea. [P.i. red├║c. / < lat. reducere, cf. fr. r├ęduire].
RED├ÜCERE s.f. Ac╚Ťiunea de a reduce ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Mic╚Öorare (a pre╚Ťurilor). ÔÖŽ (Med.) Reduc╚Ťie (2). ÔÖŽ (Log.) Procedeu prin care se probeaz─â corectitudinea modurilor silogistice. ÔÖŽ Reducere la absurd = dovedirea adev─ârului unei legi prin demonstrarea faptului c─â acceptarea tezei contradictorii duce la consecin╚Ťe absurde. [< reduce].
RED├ÜCE vb. I. tr. 1. a mic╚Öora, a diminua, a sc─âdea. 2. (mat., chim.) a efectua o reducere. 3. a restr├ónge, a limita. 4. a aduce pe cineva ├«ntr-o stare de inferioritate, ├«ntr-o situa╚Ťie mai rea. ÔÖŽ (fam.) a ~ la t─âcere = a face pe cineva s─â nu mai poat─â spune nimic. II. refl. a se restr├ónge, a se limita (la). (< lat. reducere, fr. r├ęduire)
RED├ÜCERE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) reduce. 2. (mat.) simplificare pe baz─â de calcul a unei (in)egalit─â╚Ťi. 3. reac╚Ťie ├«n care un atom sau un ion c├ó╚Ötig─â electroni: sc─âdere a st─ârii de oxida╚Ťie a unei substan╚Ťe ionice. 4. (log.) procedeu prin care se probeaz─â corectitudinea modurilor silogistice. ÔÖŽ ~ la absurd = dovedirea adev─ârului unei legi prin demonstrarea faptului c─â acceptarea tezei contradictorii duce la consecin╚Ťe absurde. 5. (med.) reduc╚Ťie (4). (< reduce)
red├║ce (red├║c, ├║s), vb. ÔÇô A diminua. Fr. r├ęduire adaptat la conjug. lui a duce.
A RED├ÜCE red├║c tranz. 1) A face s─â se reduc─â; a ├«mpu╚Ťina; a sc─âdea; a mic╚Öora; a diminua; a descre╚Öte. ÔŚŐ ~ la t─âcere a face s─â nu spun─â nimic. 2) mat. (frac╚Ťii sau expresii algebrice) A mic╚Öora printr-un divizor comun; a simplifica. 3) A elibera din serviciu ├«n urma mic╚Öor─ârii statelor de func╚Ťiune. 4) chim. (oxigenul) A elimina dintr-o combina╚Ťie, dintr-o substan╚Ť─â cu ajutorul unui agent chimic. /<lat. reducere, fr. r├ęduire
A SE RED├ÜCE se red├║ce intranz. 1) A deveni mai mic la num─âr, dimensiune sau intensitate; a se mic╚Öora; a se ├«mpu╚Ťina; a sc─âdea; a descre╚Öte; a se diminua. 2) A avea drept esen╚Ť─â; a se rezuma. /<lat. reducere, fr. r├ęduire
RED├ÜCERE ~i f. 1) v. A REDUCE ╚Öi A SE REDUCE. 2) Opera╚Ťie chirurgical─â care are drept scop de a pune la loc un os luxat sau un organ deplasat. 3) Opera╚Ťie logic─â prin care se verific─â corectitudinea concluziei silogistice. ÔŚŐ ~ la absurd metod─â de demonstrare a adev─ârului unei teze prin dovedirea c─â teza contrar─â este fals─â. /v. a se reduce
reduce v. 1. a mic╚Öora, a sc─âdea: a reduce cheltuielile; 2. a reproduce sau copia ├«n mic: a reduce un desen, o statu─â; 3. a transforma: a reduce gr├óul ├«n f─âin─â; 4. a schimba o cantitate ├«ntrÔÇÖalta echivalent─â: a reduce o frac╚Ťiune la cea mai simpl─â expresiune; 5. a supune: vru ╚Ťara s─â-╚Ťi reduc─â AL.
*red├║c, -d├║s, a -d├║ce v. tr. (lat. red├║cere; fr. reduire. V. duc ╚Öi ar─âduc). Mic╚Öorez, scad: a reduce cheltuelile, pre╚Ťurile, efectivu, preten╚Ťiunile. Reproduc or─ş copiez ├«n mic; a reduce un desemn, o statu─â. Prefac, transform (├«n ceva ma─ş mic): a reduce gr├«u ├«n f─âin─â, Tra─şan a redus Dacia ├«n provincie roman─â, incendiu l-a redus la mizerie, a reduce ni╚Öte frac╚Ťiun─ş la acela╚Ö─ş numitor (Aritm.). Mic╚Öorez, ├«nfr├«ng, ├«nving moralmente: pe el nu-l reduce nimen─ş. Chir. Pun la loc un os luxat: a reduce o luxa╚Ťiune. Chim. Separ metalu de oxid. V. refl. ├Äm─ş mic╚Öorez luxu, tr─â─şesc ma─ş cump─âtat.
*reduc╚Ťi├║ne f. (lat. reductio, -├│nis. V. deduc╚Ťi├║ne). Ac╚Ťiunea de a reduce: reduc╚Ťiunea Dacii─ş ├«n provincie roman─â. Lucru redus: acest desemn e o reduc╚Ťiune. ÔÇô Ob. red├║cere.
reduce vb. v. CUCERI. OCUPA. READUCE. SUBJUGA. SUPUNE.
REDUCE vb. 1. a descre╚Öte, a se mic╚Öora, a sc─âdea, (pop. fig.) a se pi╚Öca. (Luna s-a ~.) 2. a (se) diminua, a (se) mic╚Öora, a (se.) u╚Öura. (S-a ~ ├«nc─ârc─âtura unei cor─âbii.) 3. a (se) mici, a (se) mic╚Öora, a sc─âdea. (S-a ~ ra╚Ťia.) 4. a mic╚Öora, a prescurta, a scurta. (Mai ~ din text.) 5. a concentra, a prescurta, a rezuma, a scurta, (fig.) a comprima, a condensa. (A ~ o expunere.) 6. a descre╚Öte, a (se) diminua, a (se) ├«mpu╚Ťina, a (se) mic╚Öora, a sc─âdea, (├«nv.) a (se) pu╚Ťina. (Num─ârul lor se ~ continuu.) 7. a se ├«mpu╚Ťina, a sc─âdea, (Transilv.) a sc─âp─âta. (Creditul s-a ~ mult.) 8. a (se) ├«mpu╚Ťina, a (se) mic╚Öora, a (se) restr├«nge, a sc─âdea, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) str├«mta. (Locurile de p─â╚Öune s-au ~.) 9. a descre╚Öte, a se mici, a se mic╚Öora, a sc─âdea, a se scurta. (Toamna, ziua se ~, iar noaptea cre╚Öte.) 10. a ├«ncetini, a mic╚Öora. (~ viteza unui vehicul.) 11. a (se) atenua, a (se) calma, a descre╚Öte, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) lini╚Öti, a (se) mic╚Öora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a sc─âdea, a sl─âbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) ├«mbl├«nzi, a (se) ├«ndulci, a (se) ├«nmuia, a (se) muia. (Viteza v├«ntului s-a mai ~.) 12. a mic╚Öora, (├«nv. fig.) a ├«ngusta. (A ~ valoarea a ceva.) 13. a l─âsa, a mic╚Öora, a sc─âdea. (A mai ~ din pre╚Ť.) 14. a (se) ieftini, a (se) mic╚Öora, a sc─âdea. (S-au ~ pre╚Ťurile la...) 15. a mic╚Öora, a sc─âdea, (fig.) a ├«ndulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentin╚Ťa.) 16. (MAT.) a simplifica, (├«nv.) a redu╚Ťirui, a scurta. (A ~ o frac╚Ťie.) 17. a se limita, a se m─ârgini, a se mul╚Ťumi, a se restr├«nge, a se rezuma. (S-a ~ la strictul necesar.) 18. a se limita, a se m─ârgini, a se rezuma, a sta, (rar) a se ├«ncheia. (Importan╚Ťa lucr─ârii nu se ~ doar la...) 19. a constr├«nge, a obliga, a sili. (L-a ~ la t─âcere.)
reducere s. v. READUCERE.
REDUCERE s. 1. descre╚Ötere, mic╚Öorare, sc─âdere. (~ a dimensiunii, a suprafe╚Ťei unui corp.) 2. (MED.) reduc╚Ťie. (~ a unui os luxat.) 3. diminuare, mic╚Öorare, u╚Öurare. (~ ├«nc─ârc─âturii unei nave.) 4. pierdere, sc─âz─âm├«nt. (~ ├«n greutate.) 5. mic╚Öorare, prescurtare, scurtare. (~ unui text.) 6. concentrare, prescurtare, rezumare, scurtare, (fig.) comprimare, condensare. (~ expunerii.) 7. descre╚Ötere, diminuare, ├«mpu╚Ťinare, mic╚Öorare, sc─âdere, (├«nv.) pu╚Ťinare. (~ num─ârului de...) 8. descre╚Ötere, mic╚Öorare, sc─âdere, scurtare. (~ zilei, in timpul toamnei.) 9. ├«ncetinire, mic╚Öorare. (~ vitezei unui vehicul.) 10. atenuare, calmare, descre╚Ötere, diminuare, domolire, mic╚Öorare, potolire, sc─âdere, sl─âbire, temperare. (~ vitezei v├«ntului.) 11. ieftinire, mic╚Öorare, sc─âdere. (~ pre╚Ťurilor.) 12. mic╚Öorare, sc─âz─âm├«nt. (O ~ la impozite.) 13. rabat, sc─âz─âm├«nt. (A face o ~ la pre╚Ťul unei m─ârfi.) 14. (MAT.) reduc╚Ťie, simplificare, (├«nv.) simplifica╚Ťie. (~ unei frac╚Ťii.) 15. limitare, m─ârginire, restr├«ngere, rezumare. (~ cuiva la strictul necesar.)
REDUCERE. Subst. Reducere, reduc╚Ťie, sc─âdere, sc─âz─âm├«nt, mic╚Öorare, descre╚Ötere, diminuare, ├«mpu╚Ťinare; limitare, restr├«ngere, str├«mtare, ├«ngustare, m─ârginire; scurtare, prescurtare, abrevia╚Ťie, abreviere; comprimare, concentrare, condensare, Rezumat. Adj. Redus, sc─âzut, mic╚Öorat, diminuat, ├«mpu╚Ťinat; limitat, restr├«ns, ├«ngustat, m─ârginit; prescurtat, abreviat; condensat, comprimat, concentrat. Descresc─âtor. Reductibil. Vb. A (se) reduce, a sc─âdea, a (se) mic╚Öora, a descre╚Öte, a (se) diminua, a se ├«mpu╚Ťina; a (se) limita, a (se) str├«nge, a restr├«nge, a (se) strimta, a (se) ├«ngusta, a (se) m─ârgini; a scurta, a prescurta, a abrevia; a condensa, a comprima, a concentra. A rezuma. Adv. ├Än sc─âdere, pe sc─âzute, ├«n descre╚Ötere; pe scurt, ├«n rezumat. V. ├«ngustime, micime, scurtime.
REDUCEREA MOTORULUI mic╚Öorarea tura╚Ťiei motorului ├«n faza de aterizare sau pentru a ├«nlesni lansarea para╚Öuti╚Ötilor din aeronav─â f─âr─â a se dezechilibra la p─âr─âsirea acesteia.
a se reduce la sentiment expr. (prst.) a refuza banii unui client; a reduce tariful.

Reducere dex online | sinonim

Reducere definitie

Intrare: reduce
reduce verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: reducere
reducere substantiv feminin