rediscutare definitie

2 intrări

11 definiții pentru rediscutare

REDISCUTÁ, rediscút, vb. I. Tranz. A repune (ceva) în discuție. – Din fr. rediscuter.
REDISCUTÁRE, rediscutări, s. f. Acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei. – V. rediscuta.
REDISCUTÁ, rediscút, vb. I. Tranz. A repune (ceva) în discuție. – Din fr. rediscuter.
REDISCUTÁRE, rediscutări, s. f. Acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei. – V. rediscuta.
rediscutá (a ~) vb., ind. prez. 3 rediscútă
rediscutá vb., ind. prez. 1 sg. rediscút, 3 sg. și pl. rediscútă
rediscutáre s. f., g.-d. art. rediscutării; pl. rediscutări
REDISCUTÁ vb. I. tr. A relua o discuție. [P.i. rediscút. / cf. fr. rediscuter].
REDISCUTÁRE s.f. Acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei. [< rediscuta].
REDISCUTÁ vb. tr. a relua o discuție. (< fr. rediscuter)
A REDISCUTÁ rediscút tranz. A discuta din nou. /re- + a discuta

rediscutare dex

Intrare: rediscuta
rediscuta verb grupa I conjugarea I
Intrare: rediscutare
rediscutare substantiv feminin