redijare definitie

2 intrări

19 definiții pentru redijare

REDÍGE vb. III v. redija.
REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redíge vb. III] – Din fr. rédiger.
REDIJÁRE, redijări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare. – V. redija.
REDÍGE vb. III v. redija.
REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redíge vb. III] – Din fr. rédiger.
REDIJÁRE, redijări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare. – V. redija.
REDÍGE vb. III v. redija.
REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A redacta. Găsirăm mijlocul a redija o protestație și a o trimite la Constantinopol. BOLINTINEANU, O. 266. Trebile cu vechea formă nu cerc nici o-mpiedicare, Ș-un ofis redijat bine c-o lege-n prescurtare. ALEXANDRESCU, M. 172. – Variantă: (învechit) redíge (GHICA, A. 629) vb. III.
REDIJÁRE, redijări, s. f. (Franțuzism învechit) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare.
redijá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 redijeáză, 1 pl. redijắm; conj. prez. 3 să redijéze; ger. redijấnd
redijáre (înv.) s. f., g.-d. art. redijắrii; pl. redijắri
redijá vb., ind. prez. 1 sg. redijéz, 3 sg. și pl. redijeáză; pl. redijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. redijéze; ger. redijínd
redijáre s. f., g.-d. art. redijării; pl. redijări
REDIJÁ vb. v. alcătui, compune, crea, elabora, întocmi, realiza, redacta, scrie.
REDIJÁRE s. v. alcătuire, compunere, creare, elaborare, întocmire, realizare, redactare, scriere, scris.
redijà v. a așterne în scris sub o formă preciză: a redija un proiect de lege.
*redijéz v. tr. (fr. rédiger. V. redactez). Redactez.
redija vb. v. ALCĂTUI. COMPUNE. CREA. ELABORA. ÎNTOCMI. REALIZA. REDACTA. SCRIE.
redijare s. v. ALCĂTUIRE. COMPUNERE. CREARE. ELABORARE. ÎNTOCMIRE. REALIZARE. REDACTARE. SCRIERE. SCRIS.

redijare dex

Intrare: redija
redija verb grupa I conjugarea a II-a
redige verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: redijare
redijare substantiv feminin