REDEVENÍ, redevin, vb. IV. Intranz. A deveni, a fi din nou așa cum a fost înainte. – Pref. re- + deveni. Cf. fr. redevenir.

REDEVENÍRE, redeveniri, s. f. Acțiunea de a redeveni. – V. redeveni.

REDEVENÍ, redevín, vb. IV. Intranz. A deveni, a fi din nou așa cum a fost înainte. – Re1- + deveni. Cf. fr. redevenir.

REDEVENÍRE, redeveniri, s. f. Acțiunea de a redeveni. – V. redeveni.

REDEVENÍ, redevín, vb. IV. Intranz. A se face din nou așa cum era înainte; a se face iar ce-a fost. Sub un cer limpede, oceanul de munți redevine albastru; pe valurile lui, Ceahlăul reapare întreg. BOGZA, C. O. 20. El clipi cu ochii – ea redevenise umbră simplă. EMINESCU, N. 58. Regimul de privilegii, de scutiri, de favoruri redeveni o stare legală în Principate. KOGĂLNICEANU, S. A. 202.

redevení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. redevín, 2 sg. redevíi, imperf. 3 sg. redeveneá; conj. prez. 3 să redevínă

redevení vb. deveni

redeveníre s. f. devenire

REDEVENÍ vb. (rar) a reajunge. (A ~ serios.)

REDEVENÍ vb. IV. intr. A deveni, a fi din nou ca înainte. [P.i. redevín. / cf. fr. redevenir].

REDEVENÍRE s.f. Acțiunea de a redeveni. [< redeveni].

REDEVENÍ vb. intr. a deveni, a se face din nou așa cum era înainte. (< fr. redevenir)

A REDEVENÍ redevín intranz. A deveni din nou. /re- + a deveni

redevenì v. a reîncepe a fi ceeace era înainte.

*redevín, -venít, a -vení v. intr. (re- și devin). Devin ĭar ce am fost: a redevenit marinar.

REDEVENI vb. (rar) a reajunge. (A ~ serios.)