recursoriu definitie

9 definiții pentru recursoriu

RECURSÓRIU, -IE, recursorii, adj. (Jur.) Prin care se exercită dreptul de recurs. – Din fr. récursoire.
RECURSÓRIU, -IE, recursorii, adj. (Jur.) Prin care se exercită dreptul de recurs. – Din fr. récursoire.
RECURSÓRIU, -IE, recursorii, adj. (Jur.) Prin care se exercită dreptul de recurs. Acțiune recursorie.
recursóriu [riu pron. riu] adj. m., f. recursórie (-ri-e); pl. m. și f. recursórii
recursóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. recursórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. recursórii
RECURSÓRIU, -IE adj. (Jur.) Prin care se exercită dreptul de recurs. [Pron. -riu. / cf. fr. récursoire].
RECURSÓRIU, -IE adj. (jur.) prin care se exercită dreptul de recurs. (< fr. récursoire)
recursoriu a. Jur. care deschide un recurs: acțiunea recursorie pentru daune-interese.
*recursóriŭ, -ie adj. (d. lat. recursus, recurs, cu -oriŭ ca’n accesoriŭ). Jur. Care deschide un recurs: acțiune recursorie.

recursoriu dex

Intrare: recursoriu
recursoriu adjectiv
  • pronunție: -riu pr. -rĭu