Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru recurent

RECUR├ëNT1, -─é, recuren╚Ťi, -te, adj. (Med.; despre boli) Care revine, care recidiveaz─â. ÔŚŐ Febr─â recurent─â = boal─â infec╚Ťioas─â caracterizat─â prin alternarea st─ârilor febrile cu st─âri nefebrile. ÔÇô Din fr. r├ęcurrent.
RECUR├ëNT1, -─é, recuren╚Ťi, -te, adj. (Med.; despre boli) Care revine, care recidiveaz─â. ÔŚŐ Febr─â recurent─â = boal─â infec╚Ťioas─â caracterizat─â prin alternarea st─ârilor febrile cu st─âri nefebrile. ÔÇô Din fr. r├ęcurrent.
RECUR├ëNT2, -─é, recuren╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care face un recurs ├«n justi╚Ťie. ÔÇô Din lat. recurrens, -ntis.
RECUR├ëNT1, -─é, recuren╚Ťi, -te, adj. (Med.) Care revine, care recidiveaz─â. ÔŚŐ Febr─â recurent─â = boal─â infec╚Ťioas─â caracterizat─â prin alternarea st─ârilor febrile cu st─âri nefebrile.
RECUR├ëNT2, -─é, recuren╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. (Jur.) Persoan─â care face (sau se judec─â ├«n) recurs.
recur├ęnt adj. m., s. m., pl. recur├ęn╚Ťi; adj. f., s. f. recur├ęnt─â, pl. recur├ęnte
recur├ęnt (care revine) adj. m., (persoan─â care face recurs) s. m., pl. recur├ęn╚Ťi; f. sg. recur├ęnt─â, pl. recur├ęnte
RECUR├ëNT, -─é adj. Care revine spre locul de origine. ÔÖŽ (Despre boli) Care revine, recidiveaz─â. ÔŚŐ Febr─â recurent─â = boal─â infec╚Ťioas─â cu acelea╚Öi simptome cu febra tifoid─â; (mat.) serie recurent─â = serie al c─ârei fiecare termen se calculeaz─â cu ajutorul termenilor care ├«l preced─â. [< fr. r├ęcurrent, cf. lat. recurrens < recurrere ÔÇô a veni ├«napoi].
RECUR├ëNT, -─é s.m. ╚Öi f. (Jur.) Cel care face un recurs ├«n justi╚Ťie. [< recurs].
RECUR├ëNT, -─é I. adj. 1. care revine la punctul de pornire; palindromic. 2. (despre boli) care recidiveaz─â. ÔÖŽ febr─â ~─â = boal─â infec╚Ťioas─â av├ónd acelea╚Öi simptome ca febra tifoid─â. 3. (mat.) serie ~─â = serie al c─ârei fiecare termen se calculeaz─â cu ajutorul termenilor care ├«l preced─â; iterativ (3). II. s. m. f. (jur.) cel care face recurs (1). (< fr. r├ęcurrent, lat. recurrens)
RECUR├ëNT1 ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) (despre boli) Care recidiveaz─â; cu proprietatea de a reveni. 2) Care revine la punctul ini╚Ťial; cu proprietatea de a reveni la pozi╚Ťia ini╚Ťial─â. Nerv ~. /<fr. r├ęcurrent
RECUR├ëNT2 ~╚Ťi m. Persoan─â care face un recurs ├«n justi╚Ťie. /<lat. recurrens, ~ntis
recurent m. Jur. cel ce face recurs.
*recur├ęnt, -─â adj. (lat. rec├║rrens, -curr├ęntis, part. d. recurrere, a alerga ├«napo─ş. V. recurg). Anat. Care revine la punctu de plecare: nerv─ş recuren╚Ť─ş. Mat. Care presupune un calcul f─âcut asupra terminilor din apo─ş: serie recurent─â. Jur. Care face recurs (Subst. Recurentu). Med. Frigur─ş recurente, un fel de frigur─ş ma─ş grave de c├«t cele obi╚Önuite ╚Öi chiar mortale c├«nd omu e r─â┼ş hr─ânit.

Recurent dex online | sinonim

Recurent definitie

Intrare: recurent (adj.)
recurent adjectiv
Intrare: recurent (s.m.)
recurent substantiv masculin