recul definitie

2 intrări

18 definiții pentru recul

REC, recuri, s. n. Bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). – Din germ. Reck.
RECÚL, reculuri, s. n. Mișcare îndărăt a unui corp solid, produsă, pe baza forței de reacție, de mișcarea unui alt corp considerat că are sensul de deplasare înainte și care, de obicei, are masă mult mai mică decât primul corp. ♦ Distanța parcursă de un corp solid în timpul mișcării sale înapoi, provocată prin reacție. – Din fr. recul.
REC, recuri, s. n. Drug, bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). – Din germ. Reck.
RECÚL, reculuri, s. n. Mișcare îndărăt a unui corp solid, produsă, pe baza forței de reacție, de mișcarea unui alt corp considerat că are sensul de deplasare înainte și care, de obicei, are masă mult mai mică decât primul corp. ♦ Distanța parcursă de un corp solid în timpul mișcării sale înapoi, provocată prin reacție. – Din fr. recul.
REC, recuri, s. n. Drug, bară fixă (pe care se fac exerciții gimnastice).
RECÚL, reculuri, s. n. Mișcare îndărăt a unui corp solid, ca reacțiune provocată de o forță exercitată asupra lui de un alt corp, care se mișcă într-un anumit sens, considerat ca sens înainte. Reculul unei arme de foc. ♦ Distanța parcursă de un corp solid în timpul mișcării sale înapoi provocate prin reacțiune.
rec s. n., pl. récuri
recúl s. n., pl. recúluri
rec s. n., pl. récuri
recúl s. n., pl. recúluri
REC s.n. Bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). [Pl. -curi. / < germ. Reck].
RECÚL s.n. Mișcare înapoi a unui corp, ca reacție față de o forță exercitată asupra lui de un alt corp, care are o mișcare într-un anumit sens considerat ca sens înainte. ♦ (P. ext) Mișcare îndărăt; retragere. ♦ Distanță parcursă de un corp în timpul mișcării sale înapoi, provocată prin reacție. [Pl. -uri. / < fr. recul].
REC s. n. bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). (< germ. Reck)
RECÚL s. n. 1. mișcare către înapoi a unui corp ca reacție față de o forță exercitată asupra lui de un alt corp, care are o mișcare într-un anumit sens, considerat ca sens înainte. 2. mișcare îndărăt, retragere. 3. (geol.) retragere a unui abrupt, a unui versant, a falezei, a frunții unui ghețar datorită eroziunii, încălzirii climei etc. 4. (fig.) mișcare în sens contrar progresului; regres. (< fr. recul)
REC ~uri n. Bară fixă pe care se fac exerciții de gimnastică. /<germ. Reck
RECÚL ~uri n. 1) Mișcare înapoi a unui corp, ca reacție la mișcarea înainte a altui corp, aflat în legătură cu primul. ~ul armei. 2) Distanță parcursă de un corp în timpul mișcării înapoi, produsă prin reacție (ca efect contrar). /<fr. recul
*rec n., pl. uri (germ. reck). Drug fix, bară fixă, fus (de făcut exercițiĭ gimnastice).
*recúl n., pl. urĭ (fr. recul). Zmuncitura armelor de foc cînd se descarcă.

recul dex

Intrare: rec
rec substantiv neutru
Intrare: recul
recul substantiv neutru