15 definiții pentru recucerit
RECUCERÍ, recuceresc,
vb. IV.
Tranz. A cuceri din nou, a lua înapoi; a relua. –
Pref. re- +
cuceri (după
fr. reconquerir).
RECUCERÍT, -Ă, recuceriți, -te,
adj. Cucerit din nou. –
V. recuceri. RECUCERÍ, recuceresc,
vb. IV.
Tranz. A cuceri din nou, a lua înapoi; a relua. –
Re1- +
cuceri (după
fr. reconquérir).
RECUCERÍT, -Ă, recuceriți, -te,
adj. Cucerit din nou. –
V. recuceri. RECUCERÍ, recuceresc,
vb. IV.
Tranz. A cuceri din nou, a lua înapoi; a relua.
RECUCERÍT, -Ă, recuceriți, -te,
adj. Cucerit din nou.
recucerí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. recucerésc,
imperf. 3
sg. recucereá;
conj. prez. 3 să recucereáscă
RECUCERÍ vb. a recâștiga, a relua, a reocupa, (înv.) a recuprinde. (A ~ teritoriul pierdut.) RECUCERÍ vb. v. dezmetici, reculege, regăsi, reveni, trezi. RECUCERÍ vb. IV. tr. A cuceri din nou. [P.i. -resc. / <
re- +
cuceri, după fr. reconquérir].
RECUCERÍ vb. tr. a cuceri din nou, a relua. (după fr. reconquérir)
A RECUCERÍ ~ésc tranz. A cuceri din nou; a lua înapoi. ~ cetatea. /re- + a cuceri recuceri vb. v. DEZMETICI. RECULEGE. REGĂSI. REVENI. TREZI. RECUCERI vb. a recîștiga, a relua, a reocupa, (înv.) a recuprinde. (A ~ orașul pierdut.) Recucerit dex online | sinonim
Recucerit definitie
Intrare: recuceri
recuceri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a