rectorat definitie

10 definiții pentru rectorat

RECTORÁT, rectorate, s. n. Funcția de rector; durata acestei funcții; (concr.) birourile și serviciile administrative care țin de rector. – Din fr. rectorat, germ. Rektorat.
RECTORÁT, rectorate, s. n. Funcția de rector; durata acestei funcții; (concr.) birourile și serviciile administrative care țin de rector. – Din fr. rectorat, germ. Rektorat.
RECTORÁT, rectorate, s. n. Demnitatea, funcția de rector; birourile și serviciile administrative care țin de rector. ♦ Interval de timp în care cineva își exercită funcția de rector.
rectorát s. n., pl. rectoráte
rectorát s. n., pl. rectoráte
RECTORÁT s.n. Demnitate, funcție de rector; biroul și serviciile care țin de rector; timpul cât cineva deține funcția de rector. [Pl. -te, -turi. / < fr. rectorat, germ. Rektorat].
RECTORÁT s. n. funcția de rector; biroul și serviciile care țin de rector. (< fr. rectorat, germ. Rektorat)
RECTORÁT ~e n. 1) Organ de conducere al unei instituții de învățământ superior în frunte cu un rector. 2) Sediul acestui organ. 3) Funcția de rector. /<fr. rectorat, germ. Rektorat
rectorat n. demnitate, funcțiune de rector.
*rectorát n., pl. e (d. rector cu -at ca’n consulat). Funcțiunea de rector. Durata acesteĭ funcțiunĭ. Camcelaria rectoruluĭ.

rectorat dex

Intrare: rectorat (pl. -e)
rectorat pl. -e substantiv neutru
Intrare: rectorat (pl. -uri)
rectorat pl. -uri