Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru recto

R├ëCTO s. n. (├«n opozi╚Ťie cu verso) Prima pagin─â a unei foi (scrise, tip─ârite etc.); pagina din dreapta a unei c─âr╚Ťi, a unui manuscris etc. ÔÇô Din fr., lat. recto.
R├ëCTO s. n. invar. (├«n opozi╚Ťie cu verso) Prima pagin─â a unei foi (scrise, tip─ârite etc.); pagina din dreapta a unei c─âr╚Ťi, a unui manuscris etc. ÔÇô Din fr., lat. recto.
R├ëCTO s. n. invar. (├Än opozi╚Ťie cu verso) Pagina din fa╚Ť─â a unei coli de h├«rtie scrise sau a unei foi de carte.
r├ęcto s. n., art. r├ęctoul; abr. r╚Ö
r├ęcto s. n.
R├ëCTO s. v. fa╚Ť─â.
Recto Ôëá contrapagin─â, verso
RECTO- Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(referitor la) rectÔÇŁ. [Var. rect-. / < fr. recto-, cf. lat. rectum].
RÉCTO s.n. (op. verso) Prima pagină a unei foi (scrise, tipărite). [< fr., lat. recto].
RECTO1- elem. rect2(o)-. ()
RÉCTO2 s. n. prima pagină a unei foi (scrise, tipărite). (< fr., lat. recto)
RECT2(O)-, -R├ëCT/RECTI- elem. ÔÇ×dreptÔÇŁ, ÔÇ×rectÔÇŁ. (< fr. rect/o/-, -recte, recti-, cf. lat. rectus)
R├ëCTO n. invar. (├«n opozi╚Ťie cu verso) Prima fa╚Ť─â a unei foi scrise (dintr-o carte). /<fr. recto
recto n. prima pagin─â a unei foi.
*r├ęcto n. f─âr─â pl. (lat. recto, ablativu d. rectus, drept, ├«n loc. recto folio, pe partea cuvenit─â a foi─ş). Prima fa╚Ť─â a une─ş fo─ş scrise or─ş a une─ş medali─ş. V. verso.
RECTO s. fa╚Ť─â. (~ul unei file.)
recto tono (cuv. lat. ÔÇ×sunet dreptÔÇŁ) (Greg.), lectur─â sau recitare rectilinie pe o singur─â not─â [tenor (4)], f─âr─â inflexiuni. V. psalmodie.
RECT-, v. RECTO-. Ôľí ~algie (v. -algie), s. f., durere a anusului.
RECTO- ÔÇ×drept, rect, rectalÔÇŁ. ÔŚŐ L. rectum ÔÇ×drept, rectiliniuÔÇŁ > fr. recto-, engl. id., germ. rekto- > rom. recto-. Ôľí ~cel (v. -cel2), s. n., hernie a rectului; ~cliz─â (v. -cliz─â2), s. f., sp─âl─âtur─â rectal─â; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea lungimii ╚Ťes─âturilor; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare chirurgical─â a rectului ├«n pozi╚Ťie normal─â; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie rectal─â; ~scop (v. -scop), s. n., endoscop special pentru examinarea cavit─â╚Ťii rectale; sin. colonoscop; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare medical─â a rectului cu ajutorul rectoscopului; sin. colonoscopie; ~tomie (v. tomie), s. f., sec╚Ťionare chirurgical─â a stricturii rectale.

Recto dex online | sinonim

Recto definitie

Intrare: recto (subst.)
recto subst. substantiv neutru
Intrare: recto (pref.)
recto pref.