rectal definitie

8 definiții pentru rectal

RECTÁL, -Ă, rectali, -e, adj. Care aparține rectului, privitor la rect. – Din fr. rectal.
RECTÁL, -Ă, rectali, -e, adj. Care aparține rectului, privitor la rect. – Din fr. rectal.
RECTÁL, -Ă, rectali, -e, adj. (Anat.) Care se referă la rect; care aparține rectului.
rectál adj. m., pl. rectáli; f. rectálă, pl. rectále
rectál adj. m., pl. rectáli; f. sg. rectálă, pl. rectále
RECTÁL, -Ă adj. Referitor la rect, al rectului. [< fr. rectal].
RECTÁL, -Ă adj. referitor la rect. (< fr. rectal)
RECTÁL ~ă (~i, ~e) anat. Care ține de rect; propriu rectului. /<fr. rectal

rectal dex

Intrare: rectal
rectal adjectiv