recriminare definitie

2 intrări

19 definiții pentru recriminare

RECRIMINÁ, recriminez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răspunde unor acuzații sau unor injurii prin alte acuzații sau injurii; a reproșa, a acuza. – Din fr. récriminer.
RECRIMINÁRE, recriminări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a recrimina și rezultatul ei; acuzație, insultă, injurie. – V. recrimina.
RECRIMINÁ, recriminez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răspunde unor acuzații sau unor injurii prin alte acuzații sau injurii; a reproșa, a acuza. – Din fr. récriminer.
RECRIMINÁRE, recriminări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a recrimina și rezultatul ei; acuzație, insultă, injurie. – V. recrimina.
RECRIMINÁ, recriminez, vb. I. Tranz. (Rar) A reproșa, a acuza.
RECRIMINÁRE, recriminări, s. f. Reproș, acuzație (cu care se răspunde unui alt reproș, unei alte acuzații). Recriminările.... nu se întemeiază pe nimic decît pe supărările personale ale scriitorului. IORGA, L. I 354.
recriminá (a ~) (livr.) (re-cri-) vb., ind. prez. 3 recrimineáză
recrimináre (livr.) (re-cri-) s. f., g.-d. art. recriminắrii; pl. recriminắri
recriminá vb. (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. recriminéz, 3 sg. și pl. recrimineáză
recrimináre s. f. (sil. -cri-), g.-d. art. recriminării; pl. recriminări
RECRIMINÁRE s. recriminație.
RECRIMINÁ vb. I. tr. (Liv.) A răspunde unor acuzații sau unor injurii prin alte acuzații sau injurii; a reproșa; a acuza. [< fr. récriminer].
RECRIMINÁRE s.f. Acuzație, mustrare ca răspuns la altă acuzație, la altă mustrare. [După fr. récrimination].
RECRIMINÁ vb. tr. a răspunde unor acuzații sau injurii prin altele; a reproșa; a acuza. (< fr. récriminer)
A RECRIMINÁ ~éz tranz. rar (fapte, acțiuni reprobabile) A respinge prin contraacuzare. /<fr. récriminer
recriminà v. a răspunde unor acuzări sau injurii.
*recriminațiúne f. (mlat. recriminátio, -ónis). Acțiunea de a recrimina.
*recriminéz v. tr. (mlat. recriminari; fr. récriminer. V. incriminez). Răspund cu acuzațiune la acuzațiune: a recrimina contra acuzatoruluĭ tăŭ.
RECRIMINARE s. recriminație.

recriminare dex

Intrare: recrimina
recrimina verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -cri-
Intrare: recriminare
recriminare substantiv feminin
  • silabisire: -cri-