RECONVÉRSIE s. f. v. reconversiune.

RECONVERSIÚNE, reconversiuni, s. f. 1. Schimbare a obiectului activității unor întreprinderi sau a unor ramuri industriale. 2. (În forma reconversie) Schimbare a profesiei, a activității din cauza unor condiții economice noi, a unor restructurări etc. [Pr.: -si-u. – Var.: reconvérsie s. f.] – Din fr. reconversion.

RECONVERSIÚNE, reconversiuni, s. f. Schimbare în proporție de masă a obiectului activității unor întreprinderi sau a unor ramuri industriale ca urmare a trecerii lor de la producția de război la producția de pace. [Pr.: -si-u-] – Din fr. reconversion.

reconvérsie (schimbare profesională) (-si-e) s. f., art. reconvérsia (-si-a), g.-d. art. reconvérsiei; pl. reconvérsii, art. reconvérsiile (-si-i-)

reconversiúne (schimbare economică, tehnică) (-si-u-) s. f., g.-d. art. reconversiúnii; pl. reconversiúni

reconversiúne s. f. versiune

RECONVERSIÚNE s.f. Adaptare a unor industrii sau a unor ramuri industriale la necesități noi (de pildă adaptarea industriei de război la producția de pace). [Pron. -si-u-. / < fr. reconversion].

RECONVERSIÚNE s. f. revenire a unor industrii sau ramuri industriale la condițiile economice anterioare. (< fr. reconversion)

RECONVERSIÚNE ~i f. Modificare a industriei unei țări ca urmare a trecerii de la producția de război la producția de pace. /<fr. reconversion

reconversiúne s. f. (econ.) Adaptare la noile condiții economice ◊ „Reconversiune. Arabia Saudită, țara care posedă cele mai mari rezerve petrolifere din lume, se gândește încă de pe acum cum să economisească aceste rezerve.” Sc. 22 IV 75 p. 6 (din fr. réconversion, engl. reconversion; PR 1945; DT, DMN; DEX, DN3)

RECONVÉRSIE (RECONVERSIÚNE) (< fr.) Modificare, adaptare a obiectivului activității unor întreprinderi sau a unor ramuri industriale, a forței de muncă etc. la noi necesități (ex. ca urmare a trecerii de la producția de război la producția de pace sau a restrângerii activităților miniere).