Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru reconfort

RECONFÓRT s. n. (Rar) Reconfortare. – Din fr. réconfort.
RECONFÓRT s. n. (Rar) Reconfortare. – Din fr. réconfort.
RECONFÓRT s. n. Reconfortare. Îi aducea înțelegere și reconfort. SADOVEANU, E. 95.
reconfórt (rar) s. n.
reconfórt s. n.
RECONFÓRT s. v. fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, înzdrăvenire, reconfortare, refacere, restabilire, tonificare.
RECONFÓRT s.n. (Rar) Reconfortare, întărire, consolare. [< fr. réconfort].
RECONFÓRT s. n. reconfortare. (< fr. réconfort)
RECONFÓRT n. rar Restabilire a forțelor fizice. /<fr. réconfort
reconfort s. v. FORTIFICARE. ÎNDREPTARE. ÎNFIRIPARE. ÎNTĂRIRE. ÎNTREMARE. ÎNZDRĂVENIRE. RECONFORTARE. REFACERE. RESTABILIRE. TONIFICARE.

Reconfort dex online | sinonim

Reconfort definitie

Intrare: reconfort
reconfort substantiv neutru