Dicționare ale limbii române

2 intrări

12 definiții pentru recoacere

RECOÁCE, recóc, vb. III. Tranz. A trata termic un material în stare solidă prin încălzirea până la o anumită temperatură, urmată de o răcire (înceată), în scopul de a-i îmbunătăți proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.; a efectua operația de recoacere. – Pref. re- + coace.
RECOÁCERE, recoaceri, s. f. Acțiunea de a recoace și rezultatul ei. ♦ Tratament termic aplicat, în scopul îmbunătățirii calităților structurale și fizico-chimice, unor piese sau materiale metalice. – V. recoace.
RECOÁCE, recóc, vb. III. Tranz. A trata termic un material în stare solidă prin încălzirea până la o anumită temperatură, urmată de o răcire (înceată), în scopul de a-i îmbunătăți proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.; a efectua operația de recoacere. – Re1- + coace.
RECOÁCERE, recoaceri, s. f. Acțiunea de a recoace și rezultatul ei. ♦ Tratament termic aplicat, în scopul îmbunătățirii calităților structurale și fizico-chimice, unor piese sau materiale metalice. – V. recoace.
RECOÁCE, recóc, vb. III. Tranz. (Tehn.; cu privire la un metal) A supune operației de recoacere.
RECOÁCERE, recoaceri, s. f. (Tehn.) Acțiunea de a recoace și rezultatul ei; tratament termic al materialelor în stare solidă, care constă în încălzirea pînă la o anumită temperatură, urmată de o răcire înceată în scopul de a le modifica proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.
recoáce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recóc, 1 pl. recoácem, imperf. 3 sg. recoceá, perf. s. 1 sg. recopséi, 1 pl. recoápserăm; conj. prez. 3 să recoácă; imper. 2 sg. recoáce; ger. recocấnd; part. recópt
recoácere s. f., g.-d. art. recoácerii; pl. recoáceri
recoáce vb. coace
recoácere s. f., g.-d. art. recoácerii; pl. recoáceri
A RECOÁCE recóc tranz. (piese sau materiale metalice) A supune unui tratament de recoacere. /re- + a coace
RECOÁCERE ~i f. metal. Tratament termic, care constă în încălzirea și menținerea unui material metalic la o anumită temperatură, urmată de o răcire lentă, în scopul îmbunătățirii calităților lui. /v. a recoace

Recoacere dex online | sinonim

Recoacere definitie

Intrare: recoace
recoace verb grupa a III-a conjugarea a XI-a
Intrare: recoacere
recoacere substantiv feminin