10 definiții pentru recitit
RECITÍ, recitesc,
vb. IV.
Tranz. A citi din nou același
text. –
Pref. re- +
citi (după
fr. relire).
RECITÍ, recitesc,
vb. IV.
Tranz. A citi din nou același text. –
Re1- +
citi (după
fr. relire).
RECITÍ, recitesc,
vb. IV.
Tranz. A citi din nou. Frusina se pieptăna cu părul sus, se îmbrăca în camizole și în fuste scrobite și recitea, suspinînd, scrisorile lui Constantin. GALACTION, O. I 133. Scrisorile ei sînt minunate și cu multă plăcere le citesc și recitesc. CARAGIALE, O. VII 444. ◊ (Poetic) Nu mai am decît un vis... Orișiunde-l port cu mine, și c-o dulce voluptate Mintea mea îl recitește pe cînd inima mea bate. MACEDONSKI, O. I 127.
recití (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. recitésc,
imperf. 3
sg. reciteá;
conj. prez. 3 să reciteáscă
RECITÍ vb. (înv. și pop.) a prociti. (A ~ textul în întregime.) A RECITÍ ~ésc tranz. A citi din nou. /re- + a citi recitì v. a citi din nou.
*recitésc (vest) și
recetésc (est) v. tr. Citesc ĭar.
RECITI vb. (înv. și pop.) a prociti. (A ~ textul în întregime.) Recitit dex online | sinonim
Recitit definitie
Intrare: reciti
reciti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a