Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru rechemare

RECHEM├ü, rech├ęm, vb. I. Tranz. A chema ├«napoi, a chema din nou. ÔÖŽ Fig. A-╚Öi reaminti, a evoca o imagine, o ├«nt├ómplare trecut─â etc. ÔÖŽ Fig. (Rar) A trezi (la realitate); a dezmetici. ÔÖŽ A revoca din func╚Ťie un ambasador, un ministru, chem├óndu-L ├«napoi ├«n ╚Ťar─â. ÔÇô Pref. re- + chema.
RECHEM├üRE, rechem─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rechema ╚Öi rezultatul ei; chemare ├«napoi. ÔÇô V. rechema.
RECHEM├ü, rechem, vb. I. Tranz. A chema ├«napoi, a chema din nou. ÔÖŽ Fig. A-╚Öi reaminti, a evoca o imagine, o ├«nt├ómplare trecut─â etc. ÔÖŽ Fig. (Rar) A trezi (la realitate); a dezmetici. ÔÇô Re1- + chema.
RECHEM├üRE, rechem─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rechema ╚Öi rezultatul ei; chemare ├«napoi. ÔÇô V. rechema.
RECHEM├ü, rech├ęm, vb. I. Tranz. A chema ├«napoi, a chema din nou. Am l─âsat deschis larg fereastra, ├«ncerc├«nd s─â adorm ╚Öi s─â rechem visul meu. ANGHEL, PR. 7. Din tronul lui de piatr─â b─âtr├«nul preot vede ╚śi-n v├«nturi el ridic─â ad├«ncul glas de-aram─â, Pe soare s─â-l opreasc─â el noaptea o recheam─â. EMINESCU, O. I 98. ÔŚŐ A rechema un ambasador, un ministru plenipoten╚Ťiar = a revoca un ambasador, un ministru plenipoten╚Ťiar din postul ├«ncredin╚Ťat chem├«ndu-l ├«napoi ├«n ╚Ťar─â. ÔŚŐ Fig. O de-ai putea s─â mai rechemi La poarta ta acele vremi de trai patriarhal. IOSIF, PATR. 7. ÔÖŽ (Cu privire la un fapt trecut, o imagine etc., uneori determinat prin ┬ź├«n minte┬╗) A evoca. Am rechemat conacul na╚Öilor... ├«n schi╚Ťa mea ┬źBujorii┬╗. GALACTION, O. I 10. De c├«te ori de-atuncea, timpul cel de alt─âdat─â Nu l-am rechemat ├«n minte s─â-mi rev─âd copil─âria. MACEDONSKI, O. I 10. Parc─â ei, din vremuri, un vis amar recheam─â, Se m─âsur─â cu g├«ndul, se-nfioar─â, de team─â. CO╚śBUC, P. II 203. ÔÖŽ Fig. (Neobi╚Önuit, cu privire la o persoan─â) A trezi (la realitate); a dezmetici. Respectul ╚Öi ├«ncrederea acestor oameni simpli, fa╚Ť─â de so╚Ťul lor de primejdie, rechemar─â ╚Öi precizar─â pe preot. GALACTION, O. I 187.
RECHEM├üRE, rechem─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a rechema ╚Öi rezultatul ei; chemare ├«napoi. ÔŚŐ Scrisoare de rechemare = scrisoare prin care un diplomat este revocat din postul s─âu ╚Öi rechemat ├«n ╚Ťar─â.
rechem├í (a ~) vb., ind. prez. 3 reche├ím─â; conj. prez. 3 s─â rech├ęme
rechemáre s. f., g.-d. art. rechemắrii; pl. rechemắri
rechem├í vb., ind. prez. 1 sg. rech├ęm, 3 sg. ╚Öi pl. reche├ím─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. rech├ęme
rechemáre s. f. chemare
RECHEMÁ vb. v. evoca.
A RECHEM├ü rech├ęm tranz. 1) A chema din nou. ~ ├«n armat─â. 2) A chema ├«napoi. ~ un ambasador. 3) fig. (evenimente, fapte sau imagini din trecut) A readuce ├«n amintire, a evoca; a reaminti. /re- + a chema
rechemà v. 1. a chema din nou; 2. a face să revie un ambasador.
rechemare f. ac╚Ťiune prin care se recheam─â un ambasador: scrisori de rechemare.
*rech├ęm, a -├í v. tr. (d. chem. V. reclam. Se conj. ca chem). Chem ─şar. Chem ├«napo─ş, vorbind de un func╚Ťionar trimes peste hotar: a rechema un ambasador. Fig. Aduc aminte (fr. rappeler): a rechema trecutu. V. revoc.
*rechem├íre f. Ac╚Ťiunea de a rechema: scrisor─ş de rechemarea unu─ş ambasador.
RECHEMA vb. a chema, a evoca, a reaminti, a redeștepta. (A ~ ceva în memorie.)

Rechemare dex online | sinonim

Rechemare definitie

Intrare: rechema
rechema verb grupa I conjugarea I
Intrare: rechemare
rechemare substantiv feminin