RECESÍV, -Ă, recesivi, -e, adj. 1. Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; retras. 2. (Genet.; despre o însușire a unuia dintre părinți) Care este mascat la urmași sau la hibrizi de însușirea dominantă de la celălalt părinte și nu se manifestă în prima generație de urmași, dar poate să apară în generațiile următoare. – Din fr. récessif.

RECESÍV, -Ă, recesivi, -e, adj. (Rar) Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; retras. – Din fr. récessif.

recesív adj. m., pl. recesívi; f. recesívă, pl. recesíve

recesív adj. m., pl. recesívi; f. sg. recesívă, pl. recesíve

RECESÍV, -Ă adj. Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; care există în stare latentă; retras. ◊ Caracter recesiv = caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. [< fr. récessif].

RECESÍV, -Ă adj. pe cale de a dispărea; care există în stare latentă. ♦ caracter ~ = caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. (< fr. récessif)

RECESÍV ~ă (~i, ~e) rar Care este în recesiune; care dă înapoi. /<fr. récessif

RECESÍV, -Ă (< fr.) adj. 1. (GENET.) (Despre o însușire determinată genetic a unuia dintre părinți) Care este mascată la urmași de însușirea dominantă sau alternativă corespondentă de la celălalt părinte, deci nu se manifestă la heterozigoți în F1 (prima generație de urmași) dar poate să apară în generațiile următoare dacă ambii părinți sunt purtători ai genei respective (de ex. la om gena care determină culoarea albastră a ochilor este recesivă). 2. Care dă îndărăt, care este pe cale de a dispărea; care există în stare latentă.