recent definitie

13 definiții pentru recent

RECÉNT, -Ă, recenți, -te, adj. Care s-a petrecut, s-a întâmplat, a apărut de curând; care datează de puțină vreme; nou, proaspăt. – Din fr. récent, lat. recens, -ntis.
RECÉNT, -Ă, recenți, -te, adj. Care s-a petrecut, s-a întâmplat, a apărut de curând; care datează de puțină vreme; nou, proaspăt. – Din fr. récent, lat. recens, -ntis.
RECÉNT, -Ă, recenți, -te, adj. Apărut (petrecut, întîmplat) de curînd; care datează de puțină vreme, care este mai nou (în raport cu altceva), ulterior. V. nou, proaspăt. Îl întreb cu un zîmbet de recent operat. CAMIL PETRESCU, U. N. 364. Bucătarul care pregătea mîncările, asupra cărora se exercitau pomenitele cuțite și furculițe de recentă adopțiune, era un francez. IORGA, L. II 17. ◊ (Adverbial) Recent, Tairov a introdus în repertoriul său «Tragedia optimistă» de Vsevolod Vișnevski. SAHIA, U.R.S.S. 147.
recént adj. m., pl. recénți; f. recéntă, pl. recénte
recént adj. m., pl. recénți; f. sg. recéntă, pl. recénte
RECÉNT adj. 1. v. actual. 2. nou, (fig.) cald, proaspăt. (Știre ~.)
Recent ≠ vechi
RECÉNT, -Ă adj. Petrecut, apărut de curând; nou, de curând, proaspăt, ultim. [< fr. récent, it. recente].
RECÉNT, -Ă adj. petrecut, apărut de curând; nou, proaspăt. (< fr. récent, lat. recens)
RECÉNT ~tă (~ți, ~te) și adverbial Care există de puțin timp; petrecut sau apărut de curând; proaspăt; nou. Evenimente ~te. /<fr. récent, lat. recens, ~ntis
recent a. făcut sau venit de curănd: scrisoare recentă.
*recent, -ă adj. (lat. récens, -éntis. V. rece). Noŭ, de curînd: o descoperire recentă. Adv. O carte recent apărută.
RECENT adj. 1. actual, contemporan, modern, nou. (Preocupări ~ în tehnica de calcul.) 2. nou, (fig.) proaspăt. (Știre ~; rană ~.)

recent dex

Intrare: recent
recent adjectiv