Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru recapitula

RECAPITUL├ü, recapitulez, vb. I. Tranz. A parcurge din nou o lucrare, o expunere etc., insist├ónd asupra punctelor esen╚Ťiale; a relua o expunere, o lucrare; p. ext. a sintetiza, a rezuma. ÔÖŽ A revedea, a trece ├«n revist─â, a readuce ├«n memorie, a repeta (o lec╚Ťie, o materie de ├«nv─â╚Ťat etc.). ÔÇô Din fr. r├ęcapituler.
RECAPITUL├ü, recapitulez, vb. I. Tranz. A parcurge din nou o lucrare, o expunere etc., insist├ónd asupra punctelor esen╚Ťiale; a relua o expunere, o lucrare; p. ext. a sintetiza, a rezuma. ÔÖŽ A revedea, a trece ├«n revist─â, a readuce ├«n memorie, a repeta (o lec╚Ťie, o materie de ├«nv─â╚Ťat etc.). ÔÇô Din fr. r├ęcapituler.
RECAPITUL├ü, recapitulez, vb. I. Tranz. A parcurge din nou o lucrare, o expunere etc. insist├«nd asupra punctelor esen╚Ťiale; a relua o expunere, o lucrare pentru a o rezuma. ÔÖŽ A trece ├«n revist─â, a enumera, a readuce ├«n memorie, a-╚Öi reaminti. To╚Ťi ├«╚Öi recapitulaser─â, ├«n g├«nd, cuvintele ╚Öi gesturile. C. PETRESCU, C. V. 9. Haydn... puse cap─ât sutimilor sale de compozi╚Ťiuni muzicale, prin oratoriul numit ┬źCele patru timpuri ale anului┬╗... recapitul├«nd toate amintirile vie╚Ťei sale. ODOBESCU, S. III 94.
recapitulá (a ~) vb., ind. prez. 3 recapituleáză
recapitul├í vb., ind. prez. 1 sg. recapitul├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. recapitule├íz─â
RECAPITULÁ vb. 1. a rezuma, a sintetiza, (înv.) a recapitului. (Să ~ cele spuse până acum.) 2. a repeta, a revedea. (A ~ materia pentru examen.)
RECAPITUL├ü vb. I. tr. A reveni asupra punctelor esen╚Ťiale ale unei lucr─âri, ale unei chestiuni etc.; (p. ext.) a sintetiza, a rezuma. ÔÖŽ A revedea, a trece ├«n revist─â, a enumera. [< fr. r├ęcapituler].
RECAPITUL├ü vb. tr. a reveni asupra punctelor esen╚Ťiale ale unei lucr─âri, chestiuni etc.; (p. ext.) a sintetiza, a rezuma. ÔŚŐ a rememora; a revedea sistematic unele cuno╚Ötin╚Ťe predate anterior. (< fr. r├ęcapituler)
A RECAPITUL├ü ~├ęz tranz. (cele spuse, studiate sau ├«nt├ómplate) A reveni examin├ónd ╚Öi pun├ónd accentul pe momentele esen╚Ťiale (pentru a ╚Ťine mai bine minte); a rezuma. /<fr. r├ęcapituler, lat. recapitulare
recapitulà v. a rezuma pe scurt.
*recapitul├ęz v. tr. (lat. recapitulo, -├íre. V. capitul). Explic de la cap─ât (de la ├«nceput) dup─â ce am explicat o dat─â, repet o explica╚Ťiune, rezum.
RECAPITULA vb. 1. a rezuma, a sintetiza, (înv.) a recapitului. (Să ~ cele spuse.) 2. a repeta, a revedea. (A ~ materia pentru examen.)

Recapitula dex online | sinonim

Recapitula definitie

Intrare: recapitula
recapitula verb grupa I conjugarea a II-a