rebifá vb., ind. prez. 1 rebiféz, 3 sg. și pl. rebifeáză

REBIFÁ vb. I. refl. (Fam.) A lua o atitudine amenințătoare, a deveni furios; a protesta, a se împotrivi. [< fr. rebiffer].

REBIFÁ vb. refl. (fam.) a lua o atitudine amenințătoare; a protesta. (< fr. rebifer)