Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 350841:

REBÉL ~ă (~i, ~e) 1) și substantival (despre persoane) Care participă sau instigă la o rebeliune; răzvrătit; revoltat. 2) Care manifestă nesupunere; în stare de revoltă. 3) (despre boli) Care se vindecă greu. Are o tuse ~ă. /<fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebelle

Rebel dex online | sinonim

Rebel definitie