11 definiții pentru reapărere
REAPĂREÁ, reapár,
vb. II.
Intranz. A apărea din nou. [
Pr.: re-a-] –
Pref. re- + apărea.
Cf. fr. réapparaître. REAPĂREÁ, reapár,
vb. II.
Intranz. A apărea din nou. [
Pr.: re-a-] –
Re1- +
apărea. Cf. fr. réapparaître. REAPĂREÁ, reapár,
vb. II.
Intranz. A apărea din nou. Cînd însă jos cad rupte d-un trăsnet în mînie, Ce șuierînd le arde cu groaznicul său jar, Nici ramure, nici frunze, pe el nu reapar. MACEDONSKI, O. I 256. O, dulce înger blînd, Cu ochi uimiți de mari, De ce mai reapari Să-ngreui al meu gînd? EMINESCU, O. IV 273.
reapăreá (a ~) (re-a-)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. reapár, 2
sg. reapári, 1
pl. reapărém;
conj. prez. 3 să reapáră;
ger. reapărấnd;
part. reapărút
reapăreá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reapár, 1 pl. reapărém REAPĂREÁ vb. 1. a reveni, (rar) a se reivi. (După o oră a ~.) 2. v. recidiva. REAPĂREÁ vb. II. intr. A apărea din nou. [P.i. reapár. / după fr. réapparaitre].
REAPĂREÁ vb. intr. 1. a apărea din nou. 2. a se retipări. (după fr. réapparaître)
reapare v. a apare din nou.
*reapár, -părút, a
-păreá v. intr. (re- și apar). Apar ĭar.
REAPĂREA vb. 1. (rar) a se reivi. (După o oră a ~.) 2. (MED.) a se întoarce, a recidiva, a reveni, (reg.) a se înturna. (Boala i-a ~.) Reapărere dex online | sinonim
Reapărere definitie
Intrare: reapărea
reapărea verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a