reaprovizionare definitie

11 definiții pentru reaprovizionare

REAPROVIZIONÁ, reaprovizionez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aproviziona din nou. [Pr.: re-a-pro-vi-zi-o-] – Pref. re- + aproviziona.
REAPROVIZIONÁRE, reaprovizionări, s. f. Acțiunea de a (se) reaproviziona și rezultatul ei. [Pr.: re-a-pro-vi-zi-o-] – V. reaproviziona.
REAPROVIZIONÁ, reaprovizionez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aproviziona din nou. [Pr.: re-a-pro-vi-zi-o-] – Re1- + aproviziona.
REAPROVIZIONÁRE, reaprovizionări, s. f. Acțiunea de a (se) reaproviziona și rezultatul ei. [Pr.: re-a-pro-vi-zi-o-] – V. reaproviziona.
reaprovizioná (a ~) (re-a-pro-, -zi-o-) vb., ind. prez. 3 reaprovizioneáză
reaprovizionáre (re-a-pro-, -zi-o) s. f., g.-d. art. reaprovizionắrii; pl. reaprovizionắri
reaprovizioná vb. (sil. re-a-pro-, -zi-o-), ind. prez. 1 sg. reaprovizionéz, 3 sg. și pl. reaprovizioneáză
reaprovizionáre s. f. (sil. re-a-) aprovizionare
REAPROVIZIONÁ vb. I. tr., refl. A (se) aproviziona din nou. [P.i. -nez. / cf. fr. réapprovisionner].
REAPROVIZIONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reaproviziona și rezultatul ei. [< reaproviziona].
REAPROVIZIONÁ vb. tr., refl. a (se) aproviziona din nou. (< fr. réapprovisionner)

reaprovizionare dex

Intrare: reaproviziona
reaproviziona verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: re-a-pro-, -zi-o-
Intrare: reaprovizionare
reaprovizionare substantiv feminin
  • silabisire: re-a-