reanclanșare definitie

11 definiții pentru reanclanșare

REANCLANȘÁ, reanclanșez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o reanclanșare automată rapidă. [Pr.: re-an-] – Din fr. réenclencher.
REANCLANȘÁRE, reanclanșări, s. f. (În sintagma) Reanclanșare automată rapidă = restabilirea automată a alimentării unui circuit întrerupt automat în urma unui scurtcircuit. [Pr.: re-an-] – După fr. réenclenchement.
REANCLANȘÁ, reanclanșez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o reanclanșare automată rapidă. [Pr.: re-an-] – Din fr. réenclencher.
REANCLANȘÁRE, reanclanșări, s. f. (În sintagma) Reanclanșare automată rapidă = restabilirea automată a alimentării unui circuit întrerupt automat în urma unui scurtcircuit. [Pr.: re-an-] – După fr. réenclenchement.
*reanclanșá (a ~) vb., ind. prez. 3 reanclanșeáză, 1 pl. reanclanșắm; ger. reanclanșấnd
reanclanșáre (re-an-) s. f., g.-d. art. reanclanșắrii; pl. reanclanșắri
reanclanșá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. reanclanșeáză
reanclánșare s. f. (sil. re-an-), g.-d. art. reanclanșării; pl. reanclanșări
REANCLANȘÁ vb. I. tr. A anclanșa din nou. [Pron. re-an-. / cf. fr. réenclencher].
REANCLANȘÁRE s.f. Acțiunea de a reanclanșa și rezultatul ei. ◊ Reanclanșare automată rapidă = restabilire automată a alimentării unui circuit întrerupt prin scurtcircuitare. [< reanclanșa].
REANCLANȘÁ vb. tr. a realiza o restabilire automată rapidă a alimentării unui circuit întrerupt prin scurtcircuitare. (< fr. réenclencher)

reanclanșare dex

Intrare: reanclanșa
reanclanșa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: reanclanșare
reanclanșare substantiv feminin
  • silabisire: re-an-