reamenajare definitie

2 intrări

8 definiții pentru reamenajare

REAMENAJÁ, reamenajez, vb. I. Tranz. A amenaja într-o formă nouă, îmbunătățită. [Pr.: re-a-] – Re1- + amenaja (după fr. réaménager).
REAMENAJÁRE, reamenajări, s. f. Acțiunea de a reamenaja și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reamenaja.
REAMENAJÁ, reamenajez, vb. I. Tranz. A amenaja într-o formă nouă, îmbunătățită. [Pr.: re-a-] – Re1- + amenaja (după fr. réaménager).
REAMENAJÁRE, reamenajări, s. f. Acțiunea de a reamenaja și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reamenaja.
*reamenajá (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 reamenajeáză, 1 pl. reamenajắm; conj. prez. 3 să reamenajéze
reamenajá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reamenajéz, 3 sg. și pl. reamenajeáză
reamenajáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reamenajării; pl. reamenajări
REAMENAJÁ vb. tr. a amenaja într-o formă nouă, îmbunătățită. (< fr. réaménager)

reamenajare dex

Intrare: reamenaja
reamenaja verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: re-a-
Intrare: reamenajare
reamenajare substantiv feminin
  • silabisire: re-a-