11 definiții pentru reambalare
REAMBALÁ, reambalez,
vb. I.
Tranz. A ambala din nou. [
Pr.: re-am-] –
Pref. re- +
ambala. REAMBALÁRE, reambalări,
s. f. Acțiunea de a reambala și rezultatul ei. [
Pr.: re-am-] –
V. reambala. REAMBALÁ, reambalez,
vb. I.
Tranz. A ambala din nou. [
Pr.: re-am- ] –
Re1- +
ambala. REAMBALÁRE, reambalări,
s. f. Acțiunea de a reambala și rezultatul ei. [
Pr.: re-am-] –
V. reambala. reambalá (a ~) (re-am-)
vb.,
ind. prez. 3 reambaleáză
reambaláre (re-am-)
s. f.,
g.-d. art. reambalắrii;
pl. reambalắri
reambalá vb. (sil. re-am-), ind. prez. 1 sg. reambaléz, 3 sg. și pl. reambaleáză reambaláre s. f. (sil. re-am-) ambalare REAMBALÁ vb. I. tr. A împacheta din nou. [cf. fr. remballer].
REAMBALÁRE s.f. Acțiunea de a reambala. [<
reambala].
REAMBALÁ vb. tr. a ambala din nou. (< re1- + ambala)
Reambalare dex online | sinonim
Reambalare definitie
Intrare: reambala
reambala verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: reambalare
reambalare substantiv feminin