REAMBALÁ, reambalez, vb. I. Tranz. A ambala din nou. [Pr.: re-am-] – Pref. re- + ambala.

REAMBALÁ, reambalez, vb. I. Tranz. A ambala din nou. [Pr.: re-am- ] – Re1- + ambala.

reambalá (a ~) (re-am-) vb., ind. prez. 3 reambaleáză

reambalá vb. (sil. re-am-), ind. prez. 1 sg. reambaléz, 3 sg. și pl. reambaleáză

REAMBALÁ vb. I. tr. A împacheta din nou. [cf. fr. remballer].

REAMBALÁ vb. tr. a ambala din nou. (< re1- + ambala)