Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru realism

REAL├ŹSM s. n. Mi╚Öcare, curent, atitudine ├«n crea╚Ťia sau teoria literar─â ╚Öi artistic─â av├ónd ca principiu de baz─â reflectarea realit─â╚Ťii ├«n datele ei esen╚Ťiale, obiective, caracteristice. ÔÖŽ Concep╚Ťie, opus─â idealismului, potrivit c─âreia lucrurile exist─â independent de faptul c─â sunt percepute sau nu. ÔŚŐ Realism critic = doctrin─â care admite realitatea lumii ├«nconjur─âtoare, dar sus╚Ťine c─â experien╚Ťa senzorial─â depinde de mental. Realism socialist = doctrin─â estetic─â adoptat─â ├«n URSS, care glorifica omul nou, constructor al socialismului. Realism naiv = doctrin─â dup─â care experien╚Ťa senzorial─â reprezint─â calea de acces direct─â a subiectului la lucrurile lumii exterioare. Realism politic = atitudine ├«ntemeiat─â pe analiza ╚Öi aprecierea atent─â, multilateral─â a fenomenelor ╚Öi evenimentelor social-politice interne ╚Öi interna╚Ťionale, de luare ├«n considerare a tendin╚Ťelor de dezvoltare a realit─â╚Ťii. ÔÖŽ (├Än Evul Mediu) Concep╚Ťie, opus─â nominalismului, potrivit c─âreia universaliile au o existen╚Ť─â substan╚Ťial─â real─â independent de g├óndirea noastr─â. ÔÖŽ Atitudine a omului care are sim╚Ťul realit─â╚Ťii; spirit practic. [Pr.: re-a-] ÔÇô Din fr. r├ęalisme.
REAL├ŹSM s. n. Mi╚Öcare, curent, atitudine ├«n crea╚Ťia sau teoria literar─â ╚Öi artistic─â av├ónd ca principiu de baz─â reflectarea realit─â╚Ťii ├«n datele ei esen╚Ťiale, obiective, caracteristice. ÔÖŽ Nume generic pentru concep╚Ťiile filozofice care recunosc existen╚Ťa independent─â a obiectului de subiect, precum ╚Öi posibilitatea de a cunoa╚Öte obiectul. ÔŚŐ Realism critic = curent ├«n filozofia contemporan─â, care recunoa╚Öte realitatea lumii materiale, dar interpune ├«ntre subiect ╚Öi obiect un al treilea element, de natur─â spiritual─â, denumit ÔÇ×datÔÇŁ sau ÔÇ×esen╚Ť─âÔÇŁ. Realism socialist = teorie estetic─â (opus─â teoriilor art─â pentru art─â, formalismului, artei abstracte ╚Öi nonfigurative etc.) potrivit c─âreia arta este o ÔÇ×form─â a con╚Ötiin╚Ťei socialeÔÇŁ. Realism naiv = termen prin care este desemnat, uneori, materialismul spontan al vie╚Ťii cotidiene, convingerea proprie oric─ârui om, izvor├ót─â din practica vie╚Ťii de toate zilele, potrivit c─âreia lucrurile exist─â independent de con╚Ötiin╚Ťa omeneasc─â ╚Öi se reflect─â ├«n aceasta. ÔÖŽ Curent ├«n filozofia scolastic─â medieval─â care considera c─â no╚Ťiunile generale constituie realit─â╚Ťi de sine st─ât─âtoare ╚Öi anterioare lucrurilor individuale. ÔÖŽ Atitudine a omului care are sim╚Ťul realit─â╚Ťii; spirit practic. [Pr.: re-a-] ÔÇô Din fr. r├ęalisme.
REAL├ŹSM s. n. (├Än art─â ╚Öi literatur─â) Metod─â care promoveaz─â ├«n╚Ťelegerea ad├«nc─â ╚Öi redarea c├«t mai fidel─â ╚Öi mai complet─â a realit─â╚Ťii obiective ├«n tr─âs─âturile ei tipice. Realismul d-lui Jean Bart, prin observa╚Ťia calm─â, prin lipsa de acumulare excesiv─â de detalii ╚Öi mai cu seam─â prin stil, are un caracter clasic. IBR─éILEANU, S. 90. ÔŚŐ Realism socialist = form─â nou─â ╚Öi evoluat─â a dezvolt─ârii realismului, care continu─â tradi╚Ťiile culturii progresiste, sintetiz├«nd totalitatea tr─âs─âturilor care definesc crea╚Ťia artistic─â ├«n epoca de lupt─â pentru construirea comunismului. ├Än toate aceste spectacole s-a ╚Ťinut ├«ntotdeauna seama de realismul socialist. SAHIA, U.R.S.S. 149. Realism critic = curent artistic care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â realitatea vie╚Ťii sociale ├«n caracterele ei esen╚Ťiale, st─âruind mai ales asupra aspectelor ei negative, pentru care ├«n general nu d─â solu╚Ťii de ├«ndreptare. ÔÇô Pronun╚Ťat: re-a-.
real├şsm (re-a-) s. n.
real├şsm s. n. (sil. re-a-)
REAL├ŹSM s.n. 1. Curent ├«n art─â ╚Öi ├«n literatur─â care promoveaz─â ├«n╚Ťelegerea ad├ónc─â ╚Öi redarea realit─â╚Ťii obiective ├«n tr─âs─âturile ei tipice. ÔÖŽ (├Än ideologia marxist─â) Realism socialist = concept estetic desemn├ónd tipul de art─â care ├«╚Öi propune reflectarea veridic─â, istoric─â concret─â a realit─â╚Ťii ├«n dezvoltarea ei. ÔÖŽ Noul realism = curent artistic m─ârturisind predilec╚Ťie pentru folosirea nemijlocit─â a obiectelor aflate ├«n preajma artistului (afi╚Öe decupate, fragmente de fotografii sau texte, tuburi de culoare etc.), care se aplic─â prin lipire pe tabloul-obiect. ÔÖŽ (Curent) Atitudine care ╚Ťine seama de realitate; sim╚Ť al realit─â╚Ťii. 2. Concep╚Ťie opus─â idealismului subiectiv prin teza conform c─âreia lumea extern─â are o realitate independent─â de subiectul cunosc─âtor. [Cf. fr. r├ęalisme].
REAL├ŹSM s. n. 1. curent ├«n filozofia scolastic─â care sus╚Ťinea c─â no╚Ťiunile generale ar avea o existen╚Ť─â real─â, obiectiv─â, preced├ónd existen╚Ťa lucrurilor individuale. ÔŚŐ concep╚Ťie care recunoa╚Öte c─â lumea este o realitate independent─â de subiectul cunosc─âtor. ÔÖŽ ~ critic = denumire a mai multor curente din filozofia contemporan─â care recunosc realitatea lumii externe, dar interpun ├«ntre subiect ╚Öi obiect ÔÇ×datulÔÇŁ sau ÔÇ×esen╚ŤeleÔÇŁ, ajung├ónd la concluzii agnostice sau idealist-obiective; ~ naiv = materialismul spontan al vie╚Ťii cotidiene, convingerea izvor├ót─â din practica vie╚Ťii, potrivit c─âreia lucrurile exist─â independent de con╚Ötiin╚Ťa omeneasc─â ╚Öi se reflect─â ├«n ea. 2. curent ├«n art─â ╚Öi literatur─â care promoveaz─â ├«n╚Ťelegerea ad├ónc─â ╚Öi redarea realit─â╚Ťii obiective ├«n tr─âs─âturile ei tipice; orientare, tendin╚Ť─â general─â a artei din toate timpurile de a reflecta veridic realitatea. ÔŚŐ noul ~ = curent artistic m─ârturisind predilec╚Ťie pentru folosirea nemijlocit─â a obiectelor aflate ├«n preajma artistului (afi╚Öe decupate, fragmente de fotografii sau texte, tuburi de culoare etc.), care se aplic─â prin lipire pe tabloul-obiect. 3. atitudine care ╚Ťine seama de realitate, sim╚Ť al realit─â╚Ťii. (< fr. r├ęalisme)
REAL├ŹSM n. 1) filoz. Concep╚Ťie filozofic─â care sus╚Ťine c─â lumea extern─â este o realitate independent─â de subiectul cunosc─âtor. 2) (├«n art─â ╚Öi ├«n literatur─â) Metod─â artistic─â de crea╚Ťie care are drept principiu esen╚Ťial reflectarea realit─â╚Ťii. 3) ├Än╚Ťelegere clar─â a condi╚Ťiilor de desf─â╚Öurare a unei activit─â╚Ťi; atitudinea celui care are sim╚Ťul realit─â╚Ťii; spirit practic. 4) (├«n filozofia medieval─â ├«n opozi╚Ťie cu nominalism) Curent care considera c─â no╚Ťiunile generale (universale) sunt realit─â╚Ťi de sine st─ât─âtoare, anterioare at├ót intelectului, c├ót ╚Öi obiectelor individuale. [Sil. re-a-] /<fr. r├ęalisme, germ. Realismus
realism n. 1. doctrina filozofic─â a reali╚Ötilor; 2. sistema acelor arti╚Öti ╚Öi litera╚Ťi cari (pretind c─â) imiteaz─â natura cu excluderea oric─ârui ideal.
*real├şzm (ea 2 sil.) n. (fr. r├ęalisme). O doctrin─â filosofic─â medieval─â care considera ca fiin╚Ťe reale ideile generale (abstracte, ca genu ╚Öi specia, sa┼ş absolute, ca adev─âru, binele, frumuse╚Ťa) ╚Öi care a fost sus╚Ťinut─â de Duns Scot (V. nominalizm). Naturalizm, o tenden╚Ť─â artistic─â ╚Öi literar─â de a reprezenta natura a╚Öa cum este, chear cu uric─şunile, vulgarit─â╚Ťile ╚Öi trivialit─â╚Ťile e─ş, f─âr─â a alege numa─ş ce─şa ce e frumos or─ş a o idealiza (1850-1890).
REAL├ŹSM (< fr.) s. n. 1. Atitudine care ╚Ťine cont de realitate, a╚Öa cum este ea. 2. (FILOZ.) (├Än Ev. Med.) Concep╚Ťie, opus─â nominalismului, potrivit c─âreia universaliile au o existen╚Ť─â substan╚Ťial─â real─â independent de g├óndirea noastr─â (Duns Scotus). 3. (├Än epoca modern─â) Concep╚Ťie, opus─â idealismului, potrivit c─âreia lucrurile exist─â independent de faptul c─â sunt percepute sau nu. ÔÖŽ R. critic = doctrin─â care admite realitatea lumii ├«nconjur─âtoare, dar sus╚Ťine c─â experien╚Ťa senzorial─â depinde de mental (R.W. Sellars, G. Santayana, A.O. Lovejoi). R. naiv = doctrina dup─â care experien╚Ťa senzorial─â reprezint─â calea de acces direct─â a subiectului la lucrurile lumii exterioare. R. politic = atitudine ├«ntemeiat─â pe analiza ╚Öi aprecierea atent─â, multilateral─â, a fenomenelor ╚Öi evenimentelor socio-politice interne ╚Öi interna╚Ťionale, de luare ├«n considerare a tendin╚Ťelor de dezvoltare a realit─â╚Ťii. 4. Atitudine ├«n crea╚Ťia artistic─â ╚Öi literar─â care vizeaz─â reprezentarea obiectiv─â a realului sau a posibilului ├«n datele sale esen╚Ťiale, caracteristice. Tr─âs─âturile specifice r. se reg─âsesc ├«n operele literare ╚Öi artistice din toate epocile, apar╚Ťin├ónd celor mai diferite curente sau ╚Öcoli (Plaut, Petronius, Martial, fabliaux-urile medievale, Rabelais, Boccaccio, Chaucer ╚Ö.a.; portretistica roman─â, pictura flamand─â ╚Öi olandez─â, lucr─ârile fra╚Ťilor Le Nain sau cele ale lui G├ęricault etc.). ÔÖŽ Denumire dat─â mi╚Öc─ârii artistice ╚Öi literare ap─ârute ├«n sec. 19, care, de pe pozi╚Ťiile r.(3), se opunea romantismului ╚Öi academismului neoclasicist. R., a c─ârui expresie filozofic─â este pozitivismul, aduce refuzul imaginarului ╚Öi descrierea realit─â╚Ťii imediate, cultul observa╚Ťiei sociale ╚Öi psihologice, obiectivitatea ╚Öi stilul impersonal al autorului, tinz├ónd s─â fac─â din opera literar─â un tablou al societ─â╚Ťii contemporane. Teoretizat de Champfleury, r. a fost ilustrat de operele lui Stendhal, M├ęrim├ęe ╚Öi mai ales Balzac ├«n Fran╚Ťa, Dickens ╚Öi Thackeray ├«n Anglia, Gogol ├«n Rusia ╚Ö.a. Spre sf├ór╚Öitul sec. 18 ╚Öi ├«n sec. 20, r. se generalizeaz─â, diversific├óndu-se, adapt├óndu-se evolu╚Ťiei specifice fiec─ârei literaturi, c─âp─ât├ónd ├«n general tr─âs─âturi naturaliste. ├Än Rusia apare sub numele de ÔÇ×╚Öcoala natural─âÔÇŁ, teoretizat de Belinski, Dobroliubov, Cern├«╚Öevski. ├Än Rom├ónia aspecte realiste au coexistat, ├«n perioada pa╚Öoptist─â, cu romantismul ╚Öi clasicismul, r. marc├ónd scrierile lui C. Negruzzi, M. Kog─âlniceanu, N. Filimon, impun├óndu-se definitiv ├«n perioada marilor clasici prin I. Slavici ╚Öi I. L. Caragiale. ├Äntre cele dou─â r─âzboaie a fost ilustrat prin operele lui L. Rebreanu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. C─âlinescu ╚Ö.a., l─ârgindu-╚Öi apoi tematica ╚Öi valen╚Ťele interpretative ├«n concordan╚Ť─â cu noile realit─â╚Ťi sociale. ├Än artele plastice, manifestul r. ├«l constituie ÔÇ×├Änmorm├óntarea din OrnansÔÇŁ (1849) a lui Courbet, care, al─âturi de Daumier ╚Öi de pictorii de la Barbizon (Millet, Th. Rousseau), a fost principalul exponent al r. Al╚Ťi reprezentan╚Ťi: A. von Menzel, W. Homer, T. Eakins, F. Leibl, M. Munk├ícsy, I. Repin ╚Öi, ├«n general, peredvijnicii. O serie de curente ╚Öi experimente artistice ale sec. 20 se leag─â de unele aspecte ale r. (r. fantastic, r. magic, r. poetic, noul r., hiperrealismul ╚Ö.a.). ├Än Rom├ónia, r. s-a manifestat, cu nuan╚Ťe diferite, ├«n operele lui N. Grigorescu, I. Andreescu, ╚śt. Luchian, C. Ressu ╚Ö.a. ÔŚŐ R. magic = curent literar german, ap─ârut dup─â 1945, amestec├ónd elemente realiste cu psihologia (H. Kasack, E. Langg├Ąsser) ╚Öi sud-american, cu caracter politic ╚Öi social (M.A. Asturias). R. socialist = doctrin─â estetic─â adoptat─â ├«n U.R.S.S. (1934) sub influen╚Ťa determinant─â a lui A. Jdanov, promov├ónd ca unic scop evocarea ╚Öi glorificarea omului nou, constructor al socialismului. Dup─â al Doilea R─âzboi Mondial a fost impus ├«n toate ╚Ť─ârile socialiste.

Realism dex online | sinonim

Realism definitie

Intrare: realism
realism substantiv neutru
  • silabisire: re-a-