realipire definitie

2 intrări

8 definiții pentru realipire

REALIPÍ, realipesc, vb. IV. Tranz. A alipi din nou, a alipi la loc. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + alipi.
REALIPÍRE, realipiri, s. f. Acțiunea de a realipi și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. realipi.
REALIPÍ, realipesc, vb. IV. Tranz. A alipi din nou, a alipi la loc. [Pr.: re-a-] – Re1- + alipi.
REALIPÍRE, realipiri, s. f. Acțiunea de a realipi și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. realipi.
realipí (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. realipésc
realipíre (re-a-) s. f., g.-d. art. realipírii; pl. realipíri
realipí vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. realipésc; conj. prez. 3 sg. și pl. realipeáscă
realipíre s. f. (sil. re-a-) alipire

realipire dex

Intrare: realipi
realipi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: re-a-
Intrare: realipire
realipire substantiv feminin
  • silabisire: re-a-