Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru reafirmare

REAFIRM├ü, reaf├şrm, vb. I. Tranz. A afirma ceva din nou. [Pr.: re-a-] ÔÇô Din fr. r├ęafirmer.
REAFIRM├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a reafirma ╚Öi rezultatul ei. [Pr.: re-a-] ÔÇô V. reafirma.
REAFIRM├ü, reaf├şrm, vb. I. Tranz. A afirma ceva din nou. [Pr.: re-a-] ÔÇô Din fr. r├ęafirmer.
REAFIRM├üRE, reafirm─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a reafirma ╚Öi rezultatul ei. [Pr.: re-a-] ÔÇô V. reafirma.
REAFIRM├ü, reaf├şrm, vb. I. Tranz. A afirma ceva din nou. ÔÇô Pronun╚Ťat: re-a-.
REAFIRM├üRE, reafirm─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a reafirma ╚Öi rezultatul ei.
reafirm├í (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 reaf├şrm─â
reafirmáre (re-a-) s. f., g.-d. art. reafirmắrii
reafirm├í vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reaf├şrm, 3 sg. ╚Öi pl. reaf├şrm─â
reafirmáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reafirmării; pl. reafirmări
REAFIRM├ü vb. I. tr. A afirma ceva din nou. [P.i. reaf├şrm. / cf. fr. r├ęaffirmer].
REAFIRM├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a reafirma ╚Öi rezultatul ei. [< reafirma].
REAFIRM├ü vb. tr. a afirma ceva din nou. (< fr. r├ęaffirmer)
A REAFIRM├ü reaf├şrm tranz. A afirma din nou. /re- + a afirma

Reafirmare dex online | sinonim

Reafirmare definitie

Intrare: reafirma
reafirma verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: re-a-
Intrare: reafirmare
reafirmare substantiv feminin
  • silabisire: re-a-