Dicționare ale limbii române

2 intrări

6 definiții pentru reaerisire

REAERISÍ, reaerisesc, vb. IV. Tranz. A aerisi din nou o încăpere în care aerul e viciat, un obiect de îmbrăcăminte din care nu a ieșit mirosul neplăcut. [Pr.: re-a-e-] – Pref. re- + aerisi (după fr. réaérer).
REAERISÍRE, reaerisiri, s. f. Acțiunea de a reaerisi. [Pr.: re-a-e-] – V. reaerisi.
REAERISÍ, reaerisesc, vb. IV. Tranz. A aerisi din nou o încăpere în care aerul e viciat, un obiect de îmbrăcăminte din care nu a ieșit mirosul neplăcut. [Pr.: re-a-e-] – Re1- + aerisi (după fr. réaérer).
REAERISÍRE, reaerisiri, s. f. Acțiunea de a reaerisi. [Pr.: re-a-e-] – V. reaerisi.
reaerisí vb. (sil. -re-a-e-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reaerisésc, 3 sg. reaeriséște
reaerisíre s. f. (sil. -re-a-e), g.-d. art. reaerisírii; pl. reaerisíri

Reaerisire dex online | sinonim

Reaerisire definitie

Intrare: reaerisi
reaerisi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -re-a-e-
Intrare: reaerisire
reaerisire substantiv feminin
  • silabisire: -re-a-e