READMÍSIE, readmisii, s. f. Nouă admisie; readmitere. [Pr.: re-ad-] – Din fr. réadmission.

READMÍSIE, readmisii, s. f. Nouă admisiune; readmitere. [Pr.: re-ad-] – Din fr. réadmission.

readmísie (re-ad-, -si-e) s. f., art. readmísia (-si-a), g.-d. art. readmísiei; pl. readmísii, art. readmísiile (-si-i-)

readmísie s. f. (sil. re-ad, -si-e), art. readmísia (sil. -si-a), g.-d. art. readmísiei; pl. readmísii, art. readmisíile (sil. -si-i-)

READMÍSIE s.f. Nouă admisiune, readmitere. [Pron. re-ad-, gen. -iei, var. readmisiune s.f. / cf. fr. réadmission].

READMÍSIE s. f. nouă admisiune; readmitere. (< fr. réadmission)