REACOPERÍ, reacópăr, vb. IV. Tranz. A acoperi ceva din nou, a acoperi ceva la loc (după ce a fost descoperit). [Pr.: re-a-] – Pref. re- + acoperi.

REACOPERÍ, reacópăr, vb. IV. Tranz. A acoperi ceva din nou, a acoperi ceva la loc (după ce a fost descoperit). [Pr.: re-a-] – Re1- + acoperi.

REACOPERÍ, reacópăr, vb. IV. Tranz. A acoperi ceva din nou, a acoperi ceva la loc (după ce fusese descoperit un moment). – Pronunțat: re-a-.

reacoperí (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. reacópăr, 3 reacóperă, imperf. 3 sg. reacopereá; conj. prez. 3 să reacópere

reacoperí vb., ind. prez. 1 sg. reacópăr; conj. prez. 3 sg. și pl. reacóperă