Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru reac╚Ťie

RE├üC╚ÜIE, reac╚Ťii, s. f. I. 1. Faptul de a reac╚Ťiona; atitudine, manifestare ca r─âspuns la ceva. 2. (Psih.) Orice r─âspuns integral sau par╚Ťial al unui sistem psihic la o stimulare exterioar─â lui. 3. (Chim.) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substan╚Ťe chimice sub ac╚Ťiunea unor agen╚Ťi fizici sau a altor substan╚Ťe chimice, ├«n urma c─âruia se formeaz─â substan╚Ťe noi, cu propriet─â╚Ťi diferite de ale celor ini╚Ťiale. 4. (Fiz.; ├«n sintagma) Reac╚Ťie nuclear─â v. nuclear. 5. (Fiz.; ├«n forma reac╚Ťiune) For╚Ť─â (sau cuplu de for╚Ťe) care se opune unei ac╚Ťiuni, fiind egal─â ╚Öi de sens contrar cu aceasta. ÔŚŐ (Astron.) Reac╚Ťie gravita╚Ťional─â = modificare a direc╚Ťiei ╚Öi a modulului vectorului de vitez─â caracteristice unei nave spa╚Ťiale care trece prin apropierea unui corp ceresc, datorit─â c├ómpului gravita╚Ťional al acestuia. ÔÖŽ Derivarea unei puteri din circuitul de ie╚Öire al unui amplificator de radio cu tuburi electronice ╚Öi introducerea ei ├«n circuitul lui de intrare. ÔŚŐ (Tehn.) Reac╚Ťiunea inclusului = totalitatea fenomenelor datorite c├ómpului magnetic produs de indus la func╚Ťionarea ├«n sarcin─â a unei ma╚Öini electrice. II. (├Än forma reac╚Ťiune) ├Ämpotrivire politic─â ╚Öi economic─â fa╚Ť─â de orice manifestare a progresului social; totalitatea ac╚Ťiunilor care au ca scop restaurarea unui regim politic autoritar; p. ext. totalitatea for╚Ťelor reac╚Ťionare. [Pr.: re-ac-. ÔÇô Var.: reac╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. r├ęaction.
REAC╚ÜI├ÜNE s. f. v. reac╚Ťie.
RE├üC╚ÜIE, reac╚Ťii, s. f. I. 1. Faptul de a reac╚Ťiona; atitudine, manifestare ca r─âspuns la ceva. 2. (Biol.) Fenomen nemijlocit prin care materia vie r─âspunde ac╚Ťiunii unui excitant (venit din interior sau din afar─â). 3. (Chim.) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substan╚Ťe chimice sub ac╚Ťiunea unor agen╚Ťi fizici sau a altor substan╚Ťe chimice, ├«n urma c─âruia se formeaz─â substan╚Ťe noi, cu propriet─â╚Ťi diferite de ale celor ini╚Ťiale. 4. (Fiz.; ├«n sintagma) Reac╚Ťie nuclear─â v. nuclear. 5. (Fiz.) For╚Ť─â (sau cuplu de for╚Ťe) exercitat─â de un sistem de corpuri asupra altui sistem de corpuri, ├«n momentul ├«n care ultimul exercit─â asupra primului o for╚Ť─â (sau un cuplu de for╚Ťe) care se consider─â ca ac╚Ťiune. ÔŚŐ (Astron.) Reac╚Ťie gravita╚Ťional─â = modificare a direc╚Ťiei ╚Öi a modulului vectorului de vitez─â caracteristice unei nave spa╚Ťiale care trece prin apropierea unui corp ceresc, datorit─â c├ómpului gravita╚Ťional al acestuia. ÔÖŽ Derivarea unei puteri din circuitul de ie╚Öire al unui amplificator de radio cu tuburi electronice ╚Öi introducerea ei ├«n circuitul lui de intrare. ÔŚŐ (Tehn.) Reac╚Ťiunea indusului = totalitatea fenomenelor datorate c├ómpului magnetic produs de indus la func╚Ťionarea ├«n sarcin─â a unei ma╚Öini electrice. II. (├Än forma reac╚Ťiune) ├Ämpotrivire politic─â ╚Öi economic─â a claselor ├«n declin fa╚Ť─â de orice manifestare a progresului social; p. ext. totalitatea celor care sus╚Ťin aceast─â ├«mpotrivire ╚Öi vor restaurarea or├ónduirii vechi. [Pr.: re-ac-. ÔÇô Var.: reac╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. r├ęaction.
REAC╚ÜI├ÜNE s. f. v. reac╚Ťie.
RE├üC╚ÜIE, reac╚Ťii, s. f. 1. Faptul de a reac╚Ťiona; r─âspuns la o ac╚Ťiune venit─â din afar─â, manifestare. Impresionabil din cale-afar─â, era ├«n acela╚Öi timp... ╚Öi de o reac╚Ťie vital─â nea╚Öteptat─â, c├«nd condi╚Ťiile erau schimbate. CAMIL PETRESCU O. II 148. (├Än forma reac╚Ťiune) Orice ac╚Ťiune are reac╚Ťiunea sa. BOLINTINEANU, O. 458. 2. (Biol.) Fenomen nemijlocit prin care materia vie r─âspunde ac╚Ťiunii unui excitant (venit din interior sau din afar─â). ÔŚŐ Reac╚Ťia (sau reac╚Ťiunea) organismului = desf─â╚Öurarea mijloacelor proprii de ap─ârare ale organismului contra agen╚Ťilor patogeni, contra unei substan╚Ťe introduse ├«n organism etc. 3. (Chim.) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substan╚Ťe chimice, cu ajutorul unor agen╚Ťi fizici sau al altor substan╚Ťe chimice. Reac╚Ťia Bordet-Wassermann este constant─â ├«n afec╚Ťiunile sifilitice ale sistemului nervos ╚Öi ├«n paralizia general─â. MARINESCU, P. A. 80. ÔŚŐ (Fiz.) Reac╚Ťie nuclear─â v. nuclear. ÔÖŽ (Fiz., ├«n forma reac╚Ťiune) For╚Ť─â sau cuplu exercitat de un sistem de corpuri asupra unui alt sistem de corpuri, ├«n momentul ├«n care ultimul exercit─â asupra primului o for╚Ť─â sau un cuplu care se consider─â ca ac╚Ťiune. ÔÖŽ Derivarea unei puteri din circuitul de ie╚Öire al unui amplificator de radio cu tuburi electronice ╚Öi introducerea ei ├«n circuitul lui de intrare. ÔÇô Pronun╚Ťat: re-ac-. ÔÇô Variant─â: reac╚Ťi├║ne s. f.
REAC╚ÜI├ÜNE2, reac╚Ťiuni, s. f. ├Ämpotrivire politic─â, economic─â, cultural─â etc. a claselor ├«n declin fa╚Ť─â de progresul social ╚Öi fa╚Ť─â de clasele ├«n ascensiune; p. ext. (cu sens colectiv) totalitatea celor care sus╚Ťin aceast─â ├«mpotrivire ╚Öi urm─âresc restaurarea unei or├«nduiri vechi r─âsturnate. Reac╚Ťiunea a prins iar la limb─â. CARAGIALE, O. I 97.
REAC╚ÜI├ÜNE1 s. f. v. reac╚Ťie.
re├íc╚Ťie (atitudine, fenomen fizic sau chimic) (re-ac-╚Ťi-e) s. f., art. re├íc╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. re├íc╚Ťiei; pl. re├íc╚Ťii, art. re├íc╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
reac╚Ťi├║ne (atitudine politic─â retrograd─â, fenomen fizic) (re-ac-╚Ťi-u-) s. f., g.-d. art. reac╚Ťi├║nii; pl. reac╚Ťi├║ni
re├íc╚Ťie (r─âspuns la ceva, fenomen chimic, fizic) s. f. (sil. re-ac-╚Ťi-e), art. re├íc╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. re├íc╚Ťiei; pl. re├íc╚Ťii, art. re├íc╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
reac╚Ťi├║ne (pol., fiz.) s. f. (sil. re-ac-) ac╚Ťiune
REÁCȚIE DE CARBONILÁRE s. v. oxosinteză.
Reac╚Ťiune Ôëá ac╚Ťiune
RE├üC╚ÜIE s.f. 1. Faptul de a reac╚Ťiona; atitudine, manifestare ca r─âspuns la ceva. 2. R─âspuns nemijlocit al materiei vii la ac╚Ťiunea unui excitant. 3. Transformarea uneia sau a mai multor substan╚Ťe chimice cu ajutorul unor agen╚Ťi externi sau al altor substan╚Ťe chimice. 4. Efect egal ╚Öi de sens contrar, opus cauzei care produce o ac╚Ťiune. ÔÖŽ Reac╚Ťie nuclear─â = ansamblu de fenomene prin care un nucleu atomic ciocnit de o particul─â grea sau de un foton sufer─â o schimbare a structurii sale. ÔŚŐ Reac╚Ťie ├«n lan╚Ť = proces care se poate re├«nnoi prin el ├«nsu╚Öi pentru c─â o parte a produsului e ├«ntotdeauna ├«n stare a reimpulsiona reac╚Ťia. [Gen. -iei, var. reac╚Ťiune (3) s.f. [├«n DN]. / cf. fr. r├ęaction, germ. Reaktion, rus. reak╚Ťiia].
REAC╚ÜI├ÜNE s.f. 1. ├Ämpotrivire politic─â ╚Öi economic─â a claselor ├«n declin fa╚Ť─â de orice manifestare a progresului social; for╚Ťele sociale reac╚Ťionare, ostile progresului. 2. No╚Ťiune de baz─â a ciberneticii, desemn├ónd recep╚Ťionarea de c─âtre organul de comand─â a unei informa╚Ťii despre comportarea organului de execu╚Ťie sau despre efectul ac╚Ťiunii; conexiune invers─â. 3. V. reac╚Ťie. [Pron. -╚Ťi-u-. / < fr. r├ęaction].
RE├üC╚ÜIE s. f. 1. faptul de a reac╚Ťiona; atitudine, manifestare ca r─âspuns la ceva; ripost─â. 2. r─âspuns nemijlocit al materiei vii la ac╚Ťiunea unui excitant. 3. transformare a uneia sau a mai multor substan╚Ťe chimice sub ac╚Ťiunea unor agen╚Ťi externi sau a altor substan╚Ťe chimice. 4. (fiz.) for╚Ť─â care se opune unei ac╚Ťiuni, fiind egal─â ╚Öi de sens contrar cu aceasta. ÔÖŽ ~ nuclear─â = ansamblu de fenomene prin care un nucleu atomic ciocnit de o particul─â grea sau de un foton sufer─â o schimbare a structurii sale; ~ ├«n lan╚Ť = proces care se poate re├«nnoi prin el ├«nsu╚Öi pentru c─â o parte a produsului e ├«ntotdeauna ├«n stare a reimpulsiona reac╚Ťia; ~ gravita╚Ťional─â = modificare a direc╚Ťiei ╚Öi a modulului vectorului de vitez─â caracteristice unei nave spa╚Ťiale care trece prin apropierea unui corp ceresc, datorit─â c├ómpului gravita╚Ťional al acestuia. 5. (cib.; ╚Öi ├«n forma reac╚Ťiune) stabilire, ├«n sistemele de transmisie, tehnice automate, ├«n organismele vii ╚Öi ├«n societate, a unor semnale prin care faza ini╚Ťial─â a unui proces este influen╚Ťat─â de informa╚Ťia referitoare la starea organelor de execu╚Ťie sau la rezultatul procesului; conexiune invers─â, retroac╚Ťiune (2). ÔŚŐ derivare a unei puteri din circuitul de ie╚Öire al unui amplificator de radio cu tuburi electronice ╚Öi introducerea ei ├«n circuitul de intrare. (< fr. r├ęaction)
REAC╚ÜI├ÜNE s. f. 1. ├«mpotrivire politic─â ╚Öi economic─â a claselor ├«n declin fa╚Ť─â de orice manifestare a progresului social; (p. ext.) for╚Ťe social-politice reac╚Ťionare, ostile progresului. 2. v. reac╚Ťie (5). (< fr. r├ęaction)
RE├üC╚ÜIE ~i f. 1) Ac╚Ťiune provocat─â de o alt─â ac╚Ťiune. 2) Interac╚Ťiune dintre dou─â sau mai multe substan╚Ťe, care sunt antrenate ├«n transform─âri chimice. ~ ├«n lan╚Ť. ~ nuclear─â. 3) R─âspuns al unui sistem excitabil la un stimulent. 4) fiz. For╚Ť─â care se opune unei ac╚Ťiuni, fiind egal─â cu aceasta, dar de sens opus. 5) Tendin╚Ť─â politic─â manifestat─â prin opozi╚Ťie fa╚Ť─â de progresul social ╚Öi prin eforturi pentru restabilirea unor institu╚Ťii dep─â╚Öite. /<fr. r├ęaction, germ. Reaktion
reac╚Ťiune f. 1. Fiz. ac╚Ťiunea unui corp asupra altuia; 2. Chim. manifestarea caracterelor distinctive ale unui corp provocat─â prin ac╚Ťiunea altui corp; 3. fig. mi╚Öcarea de opiniune ├«n sens contrar celei precedente; 4. ac╚Ťiunea unui partid politic care caut─â a reveni la starea anterioar─â a lucrurilor.
*reac╚Ťi├║ne (ea 2 sil.) f. (fr. r├ęaction). Ac╚Ťiunea pe care un corp o opune ac╚Ťiuni─ş altu─ş corp. Fig. Ac╚Ťiunea pe care ├«n politic─â partidele moderate o opun celor prea democrate. Chim. Manifestarea ac╚Ťiuni─ş unu─ş corp contra ac╚Ťiuni─ş precedente a altu─ş corp. Fiziol. Ac╚Ťiune organic─â contrar─â ac╚Ťiuni─ş agentulu─ş care a provocat-o: frigurile-s o reac╚Ťiune a organizmulu─ş contra boale─ş.
RE├üC╚ÜIE (< fr.) s. f. I. 1. Faptul de a reac╚Ťiona. ÔÖŽ Manifestare, atitudine ca r─âspuns la ceva. ÔÖŽ (PSIH.) Orice r─âspuns integral sau par╚Ťial al unui sistem la o stimulare exterioar─â lui sau str─âin─â de el. ÔŚŐ R. electrodermal─â = r. r. legat─â de activitatea sistemului nervos simpatic, care se manifest─â printr-o variere a rezisten╚Ťei electrice a pielii ca urmare a unei excita╚Ťii senzoriale sau a unei emo╚Ťii, susceptibile s─â provoace activitatea glandelor sudoripare. Primele studii privind r.e. dateaz─â de la sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi se datoreaz─â psihologilor francezi R. Vigouroux, C. Ferr├ę ╚Öi J. Tarchanoff. 2. (CHIM.) Transformare pe care o sufer─â substan╚Ťele sub ac╚Ťiunea unor agen╚Ťi fizici sau a altor substan╚Ťe chimice, ├«n urma c─âreia se formeaz─â substan╚Ťe noi, cu propriet─â╚Ťi diferite de ale celor ini╚Ťiale. ├Än cursul r. se pot forma atomi, radicali sau noi molecule, ca urmare a descompunerii moleculelor ini╚Ťiale (ex. r. de cracare); procesul poate consta ├«ns─â ╚Öi din unirea mai multor molecule ini╚Ťiale ├«ntr-una nou─â (ex. r. de combinare, de polimerizare, de hidrogenare etc.) sau din schimbul de atomi sau radicali ├«ntre moleculele substan╚Ťelor care particip─â la r. (ex. r. de dublu schimb, r. de substitu╚Ťie etc.). R. se reprezint─â prin ecua╚Ťia chimic─â respectiv─â. Diferitele r. se produc ├«n timp, cu viteze care depind de ├«nsu╚Öi procesul chimic, de concentra╚Ťia reactan╚Ťilor, de temperatur─â, de solvent (dac─â au loc ├«n solu╚Ťie) ╚Öi de prezen╚Ťa unor substan╚Ťe, denumite catalizatori, care, de╚Öi aparent nu particip─â la r., influen╚Ťeaz─â viteza acestora. R. se ├«mpart ├«n r. mono-, bi- ╚Öi trimoleculare, dup─â cum ├«n procesul respectiv are loc r. unei molecule, a dou─â sau a trei molecule. Din studiul dependen╚Ťei vitezei de r. de concentra╚Ťia reactan╚Ťilor s-a putut defini ordinul de reac╚Ťie. R. de ordinul zero, ├«nt├ói, al doilea ╚Öi al treilea au vitezele propor╚Ťionale cu concentra╚Ťiile reactan╚Ťilor la puterea zero, unu, doi ╚Öi trei, definindu-se astfel condi╚Ťiile cinetice ├«n care are loc procesul chimic. Cercetarea molecularit─â╚Ťii, a ordinul de reac╚Ťie, a factorilor termodinamici ╚Öi structurali permite descrierea mecanismului de r., adic─â a r. elementare, a c─âror succesiune formeaz─â r. chimic─â, reprezentat─â global prin ecua╚Ťia chimic─â respectiv─â. Interpretarea mecanismului de r. se poate face cu ajutorul chimiei cuantice, consider├ónd c─â ├«n fiecare r. elementar─â sistemul trece printr-o stare intermediar─â, de tranzi╚Ťie. R. se produce datorit─â capacit─â╚Ťilor moleculelor de a interac╚Ťiona chimic, iar aceasta (reactivitatea chimic─â) depinde de natura atomilor ce compun moleculele, de structura molecular─â ╚Öi mai ales de structura electronic─â. Unele r. sunt ireversibile, adic─â au loc ├«ntr-o singur─â direc╚Ťie p├ón─â la epuizarea reactan╚Ťilor, iar altele sunt reversibile, av├ónd loc simultan ├«n ambele sensuri p├ón─â la stabilirea unei st─âri de echilibru, ├«n care, la presiune ╚Öi temperaturi constante, concentra╚Ťiile substan╚Ťelor care particip─â la r. nu se modific─â ├«n timp. Starea de echilibru se stabile╚Öte datorit─â faptului c─â viteza r. ├«ntr-un sens este egal─â cu cea a r. ├«n sens opus. Dup─â efectul termic al r. (degajare, respectiv absorb╚Ťie de c─âldur─â), acestea se pot clasifica ├«n r. exoterme ╚Öi r. endoterme. R. care se produce ├«n urma interven╚Ťiei unui factor fizic (ac╚Ťiunea luminii, la electrozi sau ├«n urma procesului electrochimic etc.) se denume╚Öte ├«n mod corespunz─âtor r. fotochimic─â, r. electrochimic─â etc., iar c├ónd se produce datorit─â interven╚Ťiei unor substan╚Ťe biocatalitice (enzime) se nume╚Öte r. enzimatic─â. Dup─â cum au loc ├«ntr-o singur─â faz─â sau ├«n mai multe faze, r. se clasific─â ├«n r. omogene, respectiv r. eterogene. ÔÇô R. unei solu╚Ťii = grad de aciditate sau alcalinitate a unei solu╚Ťii, exprimat de obicei, ├«n unit─â╚Ťi pH. R. ├«n lan╚Ť, reac╚Ťie care const─â dintr-o succesiune de r. elementare, astfel ├«nc├ót substan╚Ťele produse ├«n una dintre r. iau parte la r. urm─âtoare. R. elementar─â ini╚Ťial─â poate fi fotochimic─â, termic─â etc., dup─â care procesul poate continua de la sine, f─âr─â nicio interven╚Ťie din afar─â. Un asemenea lan╚Ť de r., compus din zeci, sute sau chiar mii de r. elementare, poate fi ├«ntrerupt ├«n urma unor r. secundare. ÔÇô R. specific─â, reac╚Ťie care, ├«n condi╚Ťii bine determinate (pH, temperatur─â, prezen╚Ťa substan╚Ťelor complexante etc.), este dat─â numai de un anumit ion. Reac╚Ťie imun─â v. r─âspuns imun. (BIOCHIM.) R. antigen-anticorp, reac╚Ťie dintre anticorpii din serul imun ╚Öi antigeni. Este o reac╚Ťie specific─â, deoarece anticorpul reac╚Ťioneaz─â numai cu acel antigen sub influen╚Ťa ╚Öi ├«n prezen╚Ťa c─âruia a luat na╚Ötere. Exist─â mai multe tipuri de r.a.-a.: unele (aglutinare, precipitare) sunt puse ├«n eviden╚Ť─â mai cu seam─â in vitro, altele (bacterioliz─â, hemoliz─â) at├ót in vitro c├ót ╚Öi ├«n in vivo, iar altele (neutralizarea toxinelor ╚Öi a virusurilor) de obicei numai in vivo. R.a.-a. au multe aplica╚Ťii practice, ├«n biologie ├«n general ╚Öi ├«n medicin─â ├«n special. 3. (FIZ.) v. Reac╚Ťiune. 4. (FIZ.) R. nuclear─â = fenomen care const─â ├«n ciocnirea a dou─â sau mai multe nuclee atomice (sau constituen╚Ťi ai acestora), ├«n urma c─âreia, datorit─â interac╚Ťiunii cauzate cu prec─âdere de for╚Ťele nucleare, se produc unul sau mai multe nuclee atomice (sau constituen╚Ťi ai lor). Ciocnirea particulelor ini╚Ťiale poate duce fie la o ├«mpr─â╚Ötiere elastic─â sau inelastic─â a lor (modific├óndu-se numai impulsul, respectiv impulsul ╚Öi energia particulelor), fie la o r.n. propriu-zis─â, ├«n urma c─âreia se schimb─â numai impulsul ╚Öi energia, dar ╚Öi natura (eventual num─ârul) particulelor care intr─â ├«n reac╚Ťie. Astfel, prin r.n. se poate face transmuta╚Ťia elementelor ╚Öi se pot ob╚Ťine izotopi care nu exist─â ├«n natur─â sau chiar elemente noi (transuranice). Cel mai adesea, r.n. sunt realizate prin bombardarea nucleelor imobile cu neutroni, cu nuclee sau cu particule accelerate (particule ╬▒, deuteroni, protoni etc.). Izbind nucleul particula incident─â poate provoca diferite fenomene: smulgerea unei particule din nucleu, captarea unei particule incidente urmat─â (sau neurmat─â) de expulzarea din nucleu a altei particule, fisiunea nucleului ├«n c├óteva fragmente etc. Deoarece r.n. constituie fenomene deosebit de complexe, explicarea lor se face cu ajutorul unor metode intuitive simplificate, numite mecanisme de reac╚Ťie. Toate r.n. respect─â anumite legi de conservare, unele m─ârimi fizice globale av├ónd ├«n starea final─â aceea╚Öi valoare ca ├«n starea ini╚Ťial─â (de ex. energia, num─ârul de mas─â, sarcina electric─â, impulsul, momentul cinetic etc.); exist─â ├«ns─â legi de conservare respectate numai de unele r.n. (ex. legea conserv─ârii spinului izotopic). Spre deosebire de reac╚Ťiile chimice, care se desf─â╚Öoar─â la nivelul ├«nveli╚Öului electronic al atomilor, r.n. se petrec la nivelul nucleelor atomilor. Ca urmare, este mult mai mare energia implicat─â ├«ntr-o r.n. (v. ╚Öi energie). Din punct de vedere energetic, cele mai importante r.n. sunt fisiunea nuclear─â ╚Öi fuziunea nuclear─â. Prima r.n. a fost realizat─â de E. Rutherford (1919) prin folosirea particulelor ╬▒ emise de radiu. R. termonuclear─â v. termonuclear. 5. (CIB.) v. reac╚Ťiune (2). II. (├«n forma reac╚Ťiune) ├Ämpotrivire politic─â ╚Öi economic─â fa╚Ť─â de orice manifestare a progresului social; totalitatea, ac╚Ťiunilor, a ini╚Ťiativelor etc. care au ca scop restaurarea unui regim politic autoritar; complex de for╚Ťe, tendin╚Ťe, curente cu caracter conservator care determin─â instituirea unui regim cu structur─â autoritar─â; p. ext. totalitatea for╚Ťelor reac╚Ťionare.
REAC╚ÜI├ÜNE 1. (FIZ.) For╚Ť─â sau cuplu de for╚Ťe pe care le exercit─â un corp asupra altui corp atunci c├ónd cel de-al doilea corp exercit─â asupra primului o for╚Ť─â sau un cuplu de for╚Ťe considerate ac╚Ťiune. Conform principiului ac╚Ťiunii ╚Öi reac╚Ťiunii, acestea sunt ├«ntotdeauna egale ╚Öi de sensuri contrare. 2. (CIB.) Stabilire, ├«n sistemele de transmisiuni, ├«n sistemele automate, ├«n calculatoare, ├«n organismele vii ╚Öi ├«n societate, a unui semnal (semnalul de r.) prin intermediul c─âruia se transmit, la intrarea acestora, informa╚Ťii referitoare la starea organelor de execu╚Ťie sau la rezultatul ac╚Ťiunii lor. R. se efectueaz─â cu ajutorul unei leg─âturi speciale, numit─â leg─âtur─â de r. sau leg─âtur─â invers─â, care asigur─â ├«ntoarcerea la intrare a unei p─âr╚Ťi din energia semnalului de ie╚Öire. ├Än sistemele tehnice automate, semnalele de r. se stabilesc la intrarea unui amplificator ╚Öi sunt, de regul─â, propor╚Ťionale cu semnalele de ie╚Öire. Dup─â cum semnalul de r. este ├«n faz─â cu semnalul de intrare ╚Öi-l ├«nt─âre╚Öte sau ├«n opozi╚Ťie de faz─â cu acesta ╚Öi-l sl─âbe╚Öte, r. poate fi pozitiv─â sau negativ─â. R. pozitiv─â are drept rezultat o m─ârire a amplific─ârii (o intensificare progresiv─â a semnalelor de ie╚Öire), put├óndu-se ajunge p├ón─â la amorsarea de oscila╚Ťii (├«n care caz amplificatorul se transform─â ├«n generator de oscila╚Ťii), la func╚Ťionarea nestabil─â a sistemului ╚Öi chiar la scoaterea lui din func╚Ťiune. ├Än organismele vii, reac╚Ťiunea pozitiv─â serve╚Öte la intensificarea sau la prelungirea unui efect (autoexcita╚Ťie). R. negativ─â are drept efect o reducere a amplific─ârii, reducerea distorsiunilor ╚Öi perturba╚Ťiilor, m─ârirea stabilit─â╚Ťii sistemului ╚Öi adaptarea func╚Ťion─ârii lui la solicit─âri. De aceea reac╚Ťiunea negativ─â este o condi╚Ťie general─â a autoregl─ârii sistemelor automate ╚Öi a organismelor vii ╚Öi are un rol esen╚Ťial ├«n cibernetic─â. 3. (ELT.) Reac╚Ťiunea indusului, totalitatea fenomenelor datorite c├ómpului magnetic produs de indus la func╚Ťionarea ├«n sarcin─â a unei ma╚Öini electrice. C├ómpul magnetic al indusului se se compune cu c├ómpul magnetic inductor, d├ónd c├ómpul magnetic rezultant. Compunerea acestor c├ómpuri depinde, la ma╚Öinile de curent continuu, de pozi╚Ťia periilor iar la ma╚Öinile sincrone de factorul de putere.
REAC╚ÜIA SUBIECTULUI s. f. + s. n. (dup─â fr. r├ęaction du sujet): totalitatea ÔÇ×comentariilorÔÇŁ (lingvistice sau extralingvistice: cuvinte, gesturi, mimic─â, intona╚Ťie etc.) cu care informatorul ├«nso╚Ťe╚Öte comunicarea anumitor forme lingvistice propuse ├«n timpul anchetei, forme care apar╚Ťin idiolectului, graiului localit─â╚Ťii sau unor graiuri ├«nvecinate. Cantitatea de ÔÇ×comentariiÔÇŁ oferite de informator anchetatorului depinde de sentimentul sau intui╚Ťia sa lingvistic─â, de profunzimea cuno╚Ötin╚Ťelor sale lingvistice asupra graiului, de disponibilitatea sa. Adeseori comentariile subiectului anchetat constituie o indica╚Ťie pre╚Ťioas─â ├«n explicarea faptelor lingvistice ├«nregistrate de anchetator (├«n cazul nuan╚Ťelor semantice ale sinonimelor, al repartiz─ârii pe sexe ╚Öi genera╚Ťii a formelor polimorfice, al concuren╚Ťei dintre formele lexicale, morfologice etc., al frontierelor subiective dintre graiuri etc.).

Reac╚Ťie dex online | sinonim

Reac╚Ťie definitie

Intrare: reac╚Ťie
reac╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: re-ac-╚Ťi-e
reac╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: re-ac-
Intrare: reac╚Ťia subiectului
reac╚Ťia subiectului substantiv feminin articulat