Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru re├«nviere

RE├ÄNVI├ü, re├«nv├şi, vb. I. Intranz. A reveni la via╚Ť─â (dup─â ce a murit); a ├«nvia. ÔÖŽ Tranz. (Med.) A resuscita. ÔÖŽ Fig. A c─âp─âta din nou via╚Ť─â, putere; a rena╚Öte. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi intranz. Fig. A reveni ├«n amintirea cuiva. ÔÖŽ Tranz. Fig. A face s─â fie din nou folosit, s─â devin─â actual. A re├«nvia arhaismele. [Pr.: -vi-a. Prez. ind. ╚Öi: re├«nviez] ÔÇô Pref. re- + ├«nvia.
RE├ÄNVI├ëRE, re├«nvieri, s. f. Faptul de a re├«nvia. [Pr.: -vi-e-] ÔÇô V. re├«nvia.
RE├ÄNVI├ü, re├«nv├şi, vb. I. Intranz. A reveni la via╚Ť─â (dup─â ce a murit); a ├«nvia. ÔÖŽ Tranz. (Med.) A repune ├«n func╚Ťiune inima, respira╚Ťia. ÔÖŽ Fig. A c─âp─âta din nou via╚Ť─â, putere, a deveni din nou activ; a rena╚Öte. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi intranz. Fig. A reveni ├«n amintirea cuiva. ÔÖŽ Tranz. Fig. A face s─â fie din nou folosit; a readuce la via╚Ť─â. A re├«nvia arhaismele. [Pr.: -vi-a] ÔÇô Re1- + ├«nvia.
RE├ÄNVI├ëRE, re├«nvieri, s. f. Faptul de a re├«nvia. [Pr.: -vi-e-] ÔÇô V. re├«nvia.
RE├ÄNVI├ü, re├«nv├şi, vb. I. Intranz. A reveni la via╚Ť─â (dup─â ce a murit); a ├«nvia. (Fig.) Sub m├«na lui, un maistru, sim╚Ťi cum, sub ciocan, Motorul mort din iarn─â a re├«nviat la via╚Ť─â ╚śi cum o╚Ťelu-ncepe s─â mi╚Öte. D. BOTEZ, F. S. 76. Florile lui Luchian s├«nt unice. Nu s├«nt flori rupte, care au fost puse ├«ntr-un vas, ca s─â moar─â, ci ca s─â re├«nvie prin voin╚Ťa ╚Öi arta unui maestru. ANGHEL, PR. 169. ÔÖŽ Fig. A c─âp─âta din nou via╚Ť─â, putere, a deveni din nou activ; a rena╚Öte. Realismul vechii literaturi re├«nvia c─âut├«ndu-╚Öi ├«ns─â obiective ├«n leg─âtur─â cu a╚Öezarea societ─â╚Ťii pe temelii nou─â. SADOVEANU, E. 184. Acest regat... re├«nvie mai puternic supt fra╚Ťii rom├«ni Petru Asan ╚Öi Ioan. B─éLCESCU, O. II 12. ÔÖŽ Fig. A se trezi ├«n amintirea cuiva; a deveni viu ├«n con╚Ötiin╚Ťa cuiva. M─â simt din nou ╚Ť─âranul de pe Cri╚Öuri ╚śi-mi re├«nvie-n minte vremea Iancului. BENIUC, V. 29. ÔÖŽ Tranz. Fig. A readuce la via╚Ť─â, a face s─â fie din nou folosit. Va fi de p─ârere... s─â re├«nviem arhaismele pierdute de origine latin─â. IBR─éILEANU, SP. CR. 213. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: re├«nviez (BART, S. M. 54, MACEDONSKI, O. I 160, GHEREA, ST. CR. III 139).
RE├ÄNVI├ëRE, re├«nvieri, s. f. Faptul de a re├«nvia. V─âzut-a de atuncea vrun mort re├«nvierea S─â-╚Ťi spun─â c─â dincolo vei fi recompensat? EMINESCU, O. IV. 16.
re├«nvi├í (a re├«nvia) (-vi-a) vb., ind. prez. 1 sg. re├«nv├şi / re├«nvi├ęz, 2 sg. re├«nv├şi / re├«nvi├ęzi, 3 re├«nv├şe / re├«nvi├íz─â, 1 pl. re├«nvi├ęm (-vi-em); conj. prez. 1 sg. s─â re├«nv├şi / s─â re├«nvi├ęz, 2 sg. s─â re├«nv├şi / s─â re├«nvi├ęzi, 3 s─â re├«nv├şe / s─â re├«nvi├ęze; ger. re├«nvi├şnd (-vi-ind)
re├«nvi├ęre (-vi-e-) s. f., g.-d. art. re├«nvi├ęrii; pl. re├«nvi├ęri
reînviá vb. învia
re├«nvi├ęre s. f. ├«nviere
RE├ÄNVI├ü vb. 1. v. resuscita. 2. a (se) re├«nsufle╚Ťi. (Natura a ~.) 3. v. reactualiza.
RE├ÄNVI├ëRE s. 1. v. resuscitare. 2. re├«nsufle╚Ťire, (livr.) resurec╚Ťie. (~ unui mort.) 3. v. reactualizare.
Re├«nviere Ôëá moarte
A RE├ÄNVI├ü re├«nv├şi 1. intranz. 1) A ├«nvia din nou; a se rena╚Öte. 2) fig. A ap─ârea ├«n memorie. 2. tranz. 1) A ├«nvia din nou ├«n memorie 2) med. (inima sau respira╚Ťia oprit─â) A pune ├«n func╚Ťie din nou; a resuscita. 3) fig. A face s─â fie din nou folosit. ~ o datin─â. [Sil. -vi-a] /re- + a ├«nvia
reînvià v. a învia a doua oară.
*re├«nv├ş─ş ╚Öi -vi├ęz v. tr. ╚Öi intr. (re- ╚Öi ├«nvi─ş). Gre╚Öit ├«ld. ├«nvi─ş, ├«nviez.
RE├ÄNVIA vb. 1. (MED.) a resuscita. 2. a (se) re├«nsufle╚Ťi. (Natura a ~.) 3. a reactualiza. (A ~ ├«n memorie.)
RE├ÄNVIERE s. 1. (MED.) resuscitare. 2. re├«nsufle╚Ťire, (livr.) resurec╚Ťie. (~ unui mort.) 3. reactualizare. (~ ├«n memorie a ceva.)

Reînviere dex online | sinonim

Reînviere definitie

Intrare: reînvia
reînvia 1 1 -ii conjugarea I grupa I verb
reînvia 2 1 -iez conjugarea a II-a grupa I verb
Intrare: reînviere
reînviere substantiv feminin
  • silabisire: -vi-e-re