Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru reînturna

REÎNTURNÁ, reîntórn, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A se reîntoarce, a se înapoia, a reveni. 2. Tranz. A da înapoi, a înapoia. – Pref. re- + înturna (după fr. retourner).
REÎNTURNÁ, reîntórn, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A se reîntoarce, a se înapoia, a reveni. 2. Tranz. A da înapoi, a înapoia. – Re1- + înturna (după fr. retourner).
REÎNTURNÁ, reîntórn, vb. I. 1. Refl. A se reîntoarce, a se înapoia, a reveni. 2. Tranz. A da înapoi, a înapoia. Reînturnă Moldaviei drepturile și privilegile vechi. NEGRUZZI, S. I 278.
reînturná (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 reîntoárnă
reînturná vb., ind. prez. 1 sg. reîntórn, 3 sg. și pl. reîntoárnă
REÎNTURNÁ vb. v. da, înapoia, plăti, reîntoarce, restitui, returna, reveni.
A REÎNTURNÁ reîntórn tranz. pop. 1) A face să se reîntoarcă. 2) (obiecte împrumutate) A da înapoi; a întoarce; a restitui; a reda. /re- + a înturna
A SE REÎNTURNÁ mă reîntórn intranz. A se înturna din nou (de unde a plecat); a se reîntoarce; a se înapoia. /re- + a se înturna
reînturna vb. v. DA. ÎNAPOIA. PLĂTI. REÎNTOARCE. RESTITUI. RETURNA. REVENI.

Reînturna dex online | sinonim

Reînturna definitie

Intrare: reînturna
reînturna verb grupa I conjugarea I