Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru re├«ntremare

RE├ÄNTREM├ü, re├«ntremez, vb. I. Refl. A se ├«ntrema din nou, a-╚Öi c─âp─âta din nou s─ân─âtatea sau puterile, a se ├«nzdr─âveni, a se ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô Pref. re- + ├«ntrema.
RE├ÄNTREM├üRE s. f. Faptul de a se re├«ntrema; ├«nzdr─âvenire. ÔÇô V. re├«ntrema.
RE├ÄNTREM├ü, re├«ntremez, vb. I. Refl. A se ├«ntrema din nou, a-╚Öi c─âp─âta din nou s─ân─âtatea sau puterile, a se ├«nzdr─âveni, a se ├«ns─ân─âto╚Öi. ÔÇô Re1- + ├«ntrema.
RE├ÄNTREM├üRE, re├«ntrem─âri, s. f. Faptul de a se re├«ntrema; ├«nzdr─âvenire. ÔÇô V. re├«ntrema.
REÎNTREMÁ, reîntremez, vb. I. Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile.
REÎNTREMÁRE s. f. Faptul de a se reîntrema.
!reîntremá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se reîntremeáză
reîntremáre s. f., g.-d. art. reîntremắrii
re├«ntrem├í vb., ind. prez. 1 sg. re├«ntrem├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. re├«ntremeaz─â
reîntremáre s. f. întremare
REÎNTREMÁ vb. a (se) reînsănătoși, a (se) reînzdrăveni. (S-a ~ după o boală.)
REÎNTREMÁRE s. reînsănătoșire, reînzdrăvenire. (~ cuiva după o boală.)
REÎNTREMA vb. a (se) reînsănătoși, a (se) reînzdrăveni. (S-a ~ după o boală.)
REÎNTREMARE s. reînsănătoșire, reînzdrăvenire. (~ cuiva după o boală.)

Reîntremare dex online | sinonim

Reîntremare definitie

Intrare: reîntrema
reîntrema verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: reîntremare
reîntremare substantiv feminin