Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru reîntregire

REÎNTREGÍ, reîntregesc, vb. IV. Tranz. A întregi din nou, a completa un întreg. – Pref. re- + întregi.
REÎNTREGÍRE, reîntregiri, s. f. Acțiunea de a reîntregi și rezultatul ei. – V. reîntregi.
REÎNTREGÍ, reîntregesc, vb. IV. Tranz. A întregi din nou, a completa un întreg. – Re1- + întregi.
REÎNTREGÍRE, reîntregiri, s. f. Acțiunea de a reîntregi și rezultatul ei. – V. reîntregi.
reîntregí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reîntregésc, imperf. 3 sg. reîntregeá; conj. prez. 3 să reîntregeáscă
reîntregíre s. f., g.-d. art. reîntregírii; pl. reîntregíri
reîntregí vb. întregi
reîntregíre s. f. întregire

Reîntregire dex online | sinonim

Reîntregire definitie

Intrare: reîntregi
reîntregi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: reîntregire
reîntregire substantiv feminin