reîncolți definitie

5 definiții pentru reîncolți

REÎNCOLȚÍ, pers. 3 reîncolțește, vb. IV. Intranz. A încolți, a germina din nou, a da din nou colț. – Pref. re- + încolți.
REÎNCOLȚÍ, pers. 3 reîncolțéște, vb. IV. Intranz. A încolți, a germina din nou, a da din nou colț. – Re1- + încolți.
REÎNCOLȚÍ, pers. 3 reîncolțește, vb. IV. Intranz. A încolți din nou, a da din nou colț, a germina iar. (Fig.) În adîncul inimilor, de teamă să nu mai fi rămas acolo un germene cît de infim, din care să poată rencolți, ați turnat leșia caustică... otrava scepticismului. CARAGIALE, S. N. 108. – Scris și: rencolți.
reîncolțí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. reîncolțéște, imperf. 3 sg. reîncolțeá; conj. prez. 3 să reîncolțeáscă
reîncolțí vb., ind. prez. 3 sg. reîncolțéște, imperf. 3 sg. reîncolțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. reîncolțeáscă

reîncolți dex

Intrare: reîncolți
reîncolți verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a